Cazare Pensiuni, Hoteluri, Vile, Apartamente din regiunea turistica Valea Cernei

Cazare in Baile Herculane (13)

Teritoriul străbătut de râul Cerna se compune din unităţi montane, cărora le sunt intercalate întinse spaţii depresionare cu caracter colinar. Valea Cernei, de la izvoare până la Lacul de acumulare Cinciş-Cerna este strâmtă şi adâncă, adică din cauza munţilor ce se apropie tot mai mult de albia râului, formând adevărate chei şi defileuri. Între Teliucul-Inferior şi Hunedoara, albia străbate un defileu stâncos. De la confluenţa cu acest râu, albia Cernei se lărgeşte formând o frumoasă şi fertilă vale, mai largă cu cât se apropie de Mureş. Predomină fragmentarea reliefului, cu valori de 3km/km². Văile care fragmentează masivul sunt în general adânci şi strâmte, atât din cauza calcarelor jurasice pe care le străbat în partea de est, cât şi din cauza ridicării acestor munţi pe verticală, începând din pliocen. Văile au fost locuite, în consecinţă, foarte puţin, aşezările fiind dispuse mai cu seamă pe culmile însorite şi domoale, sub forma unor cătune adunate, cum este cazul localităţilor Vadu Dobrii, Ghelari, Lunca Cernii, Poiana Răchiţelii etc. Din punct de vedere geo-morfologic se constată efecte de eroziune şi forme de relief determinate de acestea. Zona dolomitelor - folosite şi la construcţia Castelului Corvineştilor - este străbătută de văi cu pereţi abrupţi.Clima acestei zone poate fi încadrată într-un climat continental temperat ,putându-se afirma că există un microclimat hunedorean cu nuanţe banatice datorat unor elemente locale, precum forma de căldare a reliefului localităţii a stratul de pulberi aflat în atmosferă şi a râului Cerna. Râul, fiind situat în zona subcarpatică are un climat carpatic. Temperatura medie anuală este de +9,6˚C, media lunii celei mai reci -ianuarie- este de -2,8˚C şi media lunii celei mai calde este de +20,2˚C în luna iulie. În timpul iernii temperatura scade la -20˚C, -25˚C, iar vara poate atinge temperaturi de +40˚C. Din cauza curenţilor de aer care provin de la râul Cerna, în unele perioade ale anului, temperaturile sunt mai scăzute decât în regiunile alăturate. Temperaturile extreme evidenţiaza o amplitudine termica absolută de 71,3˚C. În cursul anului numărul mediu al zilelor cu înghet ajunge la valoarea de 160-165 pe culmile montane, şi la 125-136 în ariile depresionare şi în culoarele de văi mai adânci. Durata medie a zilelor fără îngheţ este de 195-200 zile, prima zi cu gheaţă fiind, de obicei, la mijlocul lunii octombrie şi ultima la sfârşitul lunii martie. Vânturile prezintă o mare diferenţiare teritorială condiţionată de particularitaţile create de treptele reliefului, care modifică multe dintre însuşirile specifice cureţilor de aer din direcţia vest. Frecvenţa vâturilor vestice este de circa 14-15,0 %, iar a celor din nord-vest şi nord de 12-14,0%. Iarna dinspre Sud Est suflă Austrul, cu o viteză de aproximativ 10m/s.
Vânturile caracteristice lunii mai au direcţia predominantă sud-vest, iar vânturile lunilor iunie-august au direcţia est-nord-est şi est.
Ploile cad regulat (800 ml/m2). Cele mai abundente precipitaţii atmosferice cad în luna iulie, iar luna cea mai săracă în precipitaţii este februarie. Media multianuală a cantităţii de precipitaţii este cuprinsă între 600-700 mm
Zăpada cade de obicei la sfârşitul lunii decembrie-începutul lunii ianuarie, stratul atingând uneori grosimea de 30-40 cm.
Presiunea atmosferică este în medie/an de 742 mm Hg variind între maxima de 762 mm Hg în luna decembrie şi minima de 732 mm Hg în luna iulie.