Cazare Pensiuni, Hoteluri, Vile, Apartamente din regiunea turistica Transilvania

Cazare in Aiud (5) Cazare in Alba Iulia (19) Cazare in Albota de Sibiu (0) Cazare in Baisoara (0) Cazare in Bazna (3) Cazare in Berivoi (0) Cazare in Bistrita (3) Cazare in Bistrita Bargaului (0) Cazare in Boghis (1) Cazare in Brasov (49) Cazare in Bunesti (0) Cazare in Campia Turzii (1) Cazare in Cehu Silvaniei (1) Cazare in Cincis Cerna (1) Cazare in Ciurila (0) Cazare in Cluj Napoca (33) Cazare in Codlea (0) Cazare in Colibita (0) Cazare in Costesti de Hunedoara (0) Cazare in Cristian (1) Cazare in Dej (1) Cazare in Deva (0) Cazare in Geoagiu Bai (1) Cazare in Gherla (0) Cazare in Ghimbav (0) Cazare in Harman (0) Cazare in Hateg (4) Cazare in Huedin (0) Cazare in Hunedoara (2) Cazare in Jibert (1) Cazare in Maguri-Racatau (1) Cazare in Nasaud (0) Cazare in Nemsa (0) Cazare in Orastie (1) Cazare in Orastioara de Jos (0) Cazare in Pianu de Jos (0) Cazare in Pianu de Sus (1) Cazare in Piatra Fantanele (0) Cazare in Podu Olt (0) Cazare in Poiana Brasov (13) Cazare in Prejmer (1) Cazare in Purcareni (0) Cazare in Renghet (0) Cazare in Sacalaia (0) Cazare in Sacele (3) Cazare in Sangeorz Bai (0) Cazare in Sanpetru (0) Cazare in Sant (0) Cazare in Sighisoara (6) Cazare in Simleu Silvaniei (0) Cazare in Stolna (0) Cazare in Tarlungeni (0) Cazare in Turda (4) Cazare in Tureni (1) Cazare in Vadu Rosu (0) Cazare in Vama Buzaului (0) Cazare in Viscri (0) Cazare in Vulcan (0) Cazare in Zagra (0) Cazare in Zalau (5) Cazare in Sibiu (8) Cazare in Statiunea Fantanele (1)

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.

Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².

Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.

Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.
Din anul 1541, odata cu intemeierea principatului autonom al Transilvaniei, Alba Iulia isi evidentiaza trasaturile de oras-capitală. In timpul domniei unor principi ca Ioan Sigismund Zapolya (1541-1551; 1556; 1559-1571), Sigismund Bathory (1581-1597; 1598-1599; 1601-1602), Gabriel Bethlen (1613-1629), Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) si Gheorghe Rakoczi al II-lea (1648-1660), orasul din cetatea Alba Iulia va parcurge cea mai infloritoare perioada, rolul sau institutional cunoscind o dezvoltare aparte, mai ales in domeniile de interes public: urbanistic, administrativ, cultural, asistenta sociala. Fenomenul se reflecta in plan constructiv prin lucrările de infrastructură, de amplificare, innoire si inzestrare a edificiilor reprezentative pentru o curte si o cetate princiară. Palatul Principilor de la Alba Iulia va fi folosit vremelnic si de Mihai Viteazu ca resedintă, o dată cu Unirea Principatelor de la 1600. La Alba Iulia, în a doua jumatate a secolului XVI, viata de curte îsi traieste apogeul, cu mode occidentale si, deasupra tuturor, frumusetea feminina..