Agentii de turism Restaurante Stiri turism Oferta promovare Adauga unitate de cazare  

Nu esti autentificat. Autentifica-te. Cazare Romania > Cheile Bicazului

Cautare rapida ->

Bookmark and Share

Cauta cazare in judetul:

Cauta cazare in functie de localitate:





Inscrie-te la newsletter:



aboneaza-te la RSS pentru a fi la curent cu cele mai noi unitati de cazare, restaurante sau agentii de tursim inscrise




 

Cazare Pensiuni, Hoteluri, Vile, Apartamente din regiunea turistica Cheile Bicazului


Cazare in Bicaz (0) Cazare in Bicazu Ardelean (0) Cazare in Bistricioara (0) Cazare in Hangu (0) Cazare in Izvorul Muntelui (1) Cazare in Lacu Rosu (0) Cazare in Ruginesti (0) Cazare in Tarcau (0)
 

Bicazul are o istorie cu rădăcini ce pătrund adânc până în mileniile apropiate de epoca de piatră. Majoritatea triburilor neolitice s-au aglomerat în regiunile de şes ale Judeţului Neamţ şi numai grupuri izolate au pătruns temporar până la Bicaz. Pe valea Bicazului, aşezări compacte au apărut în sec. al XVII- lea, locuitorii acestor aşezări proveneau din iobagi fugiţi atât din Moldova cât şi din Transilvania. În mod cert, numărul locuitorilor din aceste aşezări a crescut după înfrângerea răscoalei ţăranilor conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan din 1784 şi după desfinţarea iobăgiei din Transilvania de către Împăratul Iosif al II- lea în anul 1785.
De la Marea Unire din 1918 şi până în 1933, localitatea Bicaz Chei făcea parte din Bicazu Ardelean. În 1933, s-a desprins de comuna Bicazu Ardelean, formând o comună separată, Bicaz Chei, care avea în componenţă şi localitatea Dămuc. Dămucul se desprinde şi formează comuna separată, în 1937.
ATRACŢII: puncte de belvedere, peisaje deosebite, chei impresionante formate de Pr. Bicaz şi afluenţii săi:
- Staţiunea Lacu Roşu: renumita staţiune climaterică de munte din judeţul Harghita accesibilă din Municipiul Gheorgheni ( 25 km ) prin Pasul Pângăraţi sau din oraşul Bicaz din jud. Neamţ prin Cheile Bicazului;Suhardul Mic ( punct de observare ): se pot face observaţii asupra zonei Lacului Roşu ( Staţiunea Lacu Roşu, Pârâul Oii, Masivul Hăşmaş, Masivul Suhardul Mare, Masivul Ghilcoş, Cichi Biuc );Masivul Ghilcoş ( punct de observare ): se pot face observaţii asupra zonei Lacului Roşu ( Staţiunea Lacu Roşu, Masivul Licaş, Masivul Suhardul Mare şi Mic,Stâncile Cupaşului, Lapoşului, Şugăului ), se poate observa Masivul Ceahlău;Cheile Bicazului: pe DN 12 C, lungime cca 5 km, cele mai impresionante Chei din România;
- Avenul Licaş: la extremitatea nordică a Parcului Naţional; - Cheile Şugăului: la extremitatea estică a Parcului Naţional ( intrarea în localitatea Bicaz – Chei );
- Cheile Duruitoare: formate de pr. Trei Fântâni;
- Cheile Bicajelului: vărsarea Pr. Trei Fântâni în Pr. Bicaz ( în Cheile Bicazului );
- Vârful Hăşmaşul Mare ( 1792 m alt. );
- Piatra Singuratică – Hăşmaşul Mare: se poate observa de pe DN 12 încă de la Miercurea Ciuc şi este accesibilă din Localitatea Bălan ( acces din Sândominic ); - Poiana Albă – Hăşmaşul Mare de aici poate fi urmat orice traseu se doreşte:spre Hăşmaşul Mare – Piatra Singuratică- Hăşmaşul Mic ( Őcsem ) – Masivul Tarcău ( la extremitatea sudică a Parcului Naţional ), spre Pr. Oii – Staţiunea Lacu Roşu, spre Masivul Ghilcoş – Staţiunea Lacu Roşu, spre Hăşmaşul Negru, spre satul Trei Fântâni, spre oraşul Bălan,spre Pasul Pângăraţi.
Cadrul natural al masivului Hăşmaş cu elemente geologice, geomorfologice, pedologice şi climatice foarte variate, condiţiile microclimatice determinate de expoziţia şi înclinaţia pantelor, marea diferenţă de nivel ( de la 575 m în valea pârâului Bicaz în Bicaz – Chei la 1792 m vârful Hăşmaşul Mare) determină existenţa unei flore şi faune bogate şi variate.
În urma investigaţiilor realizate în teren şi după datele existente în bibliografie s-au inventariat 1147 specii de plante superioare (din care 29 hibrizi şi 99 subspecii ).
Parcul Naţional Cheille Bicazului-Hăşmaş cuprinde păduri de molid ( molidişuri pure – 95 %), păduri de răşinoase cu fag, care îmbracă versanţii masivului, pajişti montane întinse, vârfuri cu vegetaţie subalpină, stâncării cu vegetaţie specifică, multe rarităţi floristice şi endemite.
Specific acestei zone este endemitul local Astragalus pseudopurpureus (cosacii bicăjeni).
Sunt întâlnite şi numeroase specii rare, dintre care menţionăm: Juniperus sabina ( cetina de negi ), Ajuga pyramidalis, Silene zawadzkii, Waldsteinia geoides şi Daphne cneorum ( tămâiţa ). O mare importanţă ştiinţifică prezintă şi speciile de plante ocrotite declarate monumente ale naturii: papucul-doamnei (Cypripedium calceolus), floarea de colţ (Leontopodium alpinum), sângele-voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata) etc.
Fauna parcului este deosebit de bogată în specii rare şi periclitate, cât şi în alte specii caracteristice zonei montane.
Enumerăm câteva specii rare şi ocrotite, care sunt verigi importante într-o reţea trofică bogată, ce denotă existenta unui ecosistem încă echilibrat: lepidopterele Parnassius apollo, Polygonia alba, amfibieni şi reptile ca broasca cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca mare de lac (Rana ridibunda), tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonul carpatic (Triturus montandoni), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), salamandra (Salamandra salamandra), broasca râioasă (Bufo bufo), broasca roşie de munte (Rana temporaria), şopârla de munte (Lacerta vivipara), vipera comună (Vipera berus), şarpele de alun (Coronella austriaca), păsări ca fluturaşul de stâncă (Tichodroma muraria), ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), presura de munte (Emberiza cia), corbul (Corvus corax), cocoşul de munte (Tetrao urogallus), huhurezul mare (Strix uralensis), acvila de munte (Aquila chrysaetos) şi mamifere, cerbul carpatin (Cervus elaphus), capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus)
Oamenii din zonă sunt meşteri populari în prelucrarea lemnului, ceramicii, ţesăturilor şi împletiturilor. Din cele mai vechi timpuri, femeile sunt pricepute gospodine şi harnice în tot ce ţine de gospodărie şi la cele necesare portului în stative. Femeile execută ţesături, cum ar fi costumele populare, cergi şi altele, menite să împodobească locuinţa.
Costumele populare specifice sunt:
- secuiesc pentru etnicii maghiari din Gheorgheni şi Bălan;
- moldovenesc pentru locuitorii din Bicaz.
În fiecare an, de 5 Decembrie se organizează „Zilele oraşului Gheorgheni” (ziua de Sfântul Nicolae) de unde provine şi numele oraşului.
În fiecare an, la Bicaz, în prima duminică din luna mai se organizează serbarea câmpenească „Armidem”. Jocurile populare, specifice zonei, sunt învârtita, sârba de joc şi hora; ele sunt însoţite de strigături şi chiuituri hazlii.
Folosinţa în trecut a terenurilor a fost puternic influenţată de tipul de relief din zonă, de succesiunea civilizaţiilor şi aşezămintelor, precum şi de oportunităţile legate de dispunerea geografică.
Activitatea de bază a locuitorilor din Gheorgheni era exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului, plutăritul lemnului pe Mureş, creşterea animalelor şi agricultura