Agentii de turism Restaurante Stiri turism Oferta promovare Adauga unitate de cazare  

Nu esti autentificat. Autentifica-te. Cazare Romania > Judet Bistrita Nasaud

Cautare rapida ->

Vezi agentiile de turism din Bistrita Nasaud


Bookmark and Share

Cauta cazare in regiunea turistica:

Cauta cazare in functie de localitate:





Inscrie-te la newsletter:



aboneaza-te la RSS pentru a fi la curent cu cele mai noi unitati de cazare, restaurante sau agentii de tursim inscrise




 

Pensiuni, Hoteluri, Vile, Apartamente din judetul Bistrita Nasaud


Cazare in Bistrita (3) Cazare in Bistrita Bargaului (0) Cazare in Colibita (0) Cazare in Nasaud (0) Cazare in Piatra Fantanele (0) Cazare in Sangeorz Bai (0) Cazare in Sant (0) Cazare in Zagra (0) Cazare in Telciu (0)
 

Cateva informatii despre judetul Bistrita Nasaud


Stema judetului Bistrita Nasaud

Harta judetului Bistrita Nasaud
Localizare

În partea central-nordică a României, pe cursul superior al Someşului Mare, înglobează zona de contact a Podişurilor Someşan şi Transilvaniei cu regiunea muntoasă a masivelor Rodnei, Ţibleşului şi Călimani.

Vecini

La nord: Judeţul Maramureş, la vest: Judeţul Cluj, la sud-est: Judeţul Mureş, la est: Judeţul Suceava.

Suprafaţa

7.544 km2 (respectiv 2,2% din teritoriul ţării).

Populaţie

633.629 locuitori.

Oraşe

Bistriţa, resedinţă de judeţ, cu 86.000 locuitori, situat pe Bistriţa Ardeleană, într-o depresiune intracolinară la 365 m altitudine. Alte oraşe: Beclean, Năsăud, Sângeorz Băi.

Relieful

Este dominat de regiuni deluroase cu masive muntoase (cuprind Munţii Ţibleşului în nord-vest, şi Rodnei în nord - cu vf. Ineu, de 2280 m, înspre Maramureş şi Munţii Bârgăului în nord-est, unde legenda spune că îşi avea castelul Dracula şi Călimani, în sud-est, în partea dinspre Moldova) şi de Podişul Transilvaniei (culmi şi dealuri ale Podişului Someşan, Câmpiei Transilvaniei şi Subcarpaţilor Transilvaniei), în sud-est.

Clima

Este continental-moderată, cu diferenţieri în funcţie de relief, astfel că în zonele înalte din Munţii Rodnei temperatura medie anuală este de 00C, iar în zona deluroasă din sud-est este de 90C, cu precipitaţii variabile, cu vânturi predominante din vest. Temperatura medie în ianuarie este de -2 - - 100C iar în iulie de 10 - 200C.

Cursurile de apă

Sunt reprezentate de bazinul Someşului Mare (cu afluenţii săi, Şieul şi Sălcuţa), orientat est-vest, acoperă tot teritoriul judeţului, urmat de Bistriţa Ardeleană, Rebra, Ţibleşul.



Atractii turistice


Munti
Munţii Rodnei. Parcul Naţional Munţii Rodnei, întins pe o suprafaţă de 46.400 ha, Rezervaţie a Biosferei încă din 1979, îşi datorează importanţa şi renumele atât geologiei şi geomorfologiei munţilor cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare. Sub aspect turistic, Munţii Rodnei oferă o largă paletă de trasee montane cât şi numeroase pârtii de schi neamenajate sau zone pentru sporturi extreme.
Munţii Căliman. Parcul Naţional Munţii Căliman, măreţ edificiu vulcanic caracterizat prin masivitate şi fenomene vulcano-carstice curioase, cu o suprafaţă de aproximativ 2.000 km2, întins pe aproape 60 km de la est la vest, îşi datorează unicitatea existenţei craterelor uriaşe, până la 10 km, faunei şi florei bogate şi diverse, cu multe specii rare.
Munţii Bârgău (cu vf. Heniul Mare de 1.611 m), o zonă turistică de mare atracţie prin prezenţa conurilor vulcanice şi a pădurilor nesfârşite care formează un peisaj de un pitoresc aparte.
Munţii Ţibleşului, cu înălţimi modeste, de până la 1.800 m (Vf. Măgura Ţibleşului - 1.842 m) situaţi la nord-vestul judeţului Bistriţa-Năsăud, închid latura de nord a Carpaţilor Orientali, lăsând liberă trecerea spre depresiunea Maramureşului prin pasul Şetref.


Peşteri
Peştera „Izvorul Tăuşoarelor” (lângă Rebrişoara, în apropierea vf. Bârlea din Munţii Rodnei, pe versantul stâng al văii Izvorul Tăuşoarelor), cea mai adâncă peşteră din România, deţine recordul de denivelare în România prin cei 432 m ai săi. Lungimea galeriilor subterane este de 16,5 km. De asemenea, prezintă un sistem hidrografic subteran interesant, rar întâlnit şi o faună variată ce îi conferă o mare valoare ştiinţifică.
Peştera „Jgheabul lui Zalion”, la obârşia Pârâului Orb, are o diferenţă de nivel de 242 m ce o situează pe locul II în România.
Peştera Măgliei, pe versantul drept al pârâului Izvorul Măgliei,
Peştera Zânelor” (la 1.435 m altitudine).


Văi şi chei
Cheile şi Valea Bistriţei ardelene oferă un peisaj încântător de-a lungul celor 65 km pe care îi străbate, începând de la 1.562 m altitudine-Munţii Călimani. Apele sale cristaline se prăvălesc printre brazii falnici sculptând chei înguste cu pereţi abrupţi şi formând „Cascada Diavolului”-la intrarea în chei.
Valea Repedea, o rezervaţie complexă (zoologică, floristică şi faunistică) pe o lungime de 7 km printre formaţiunile vulcanice ale Munţilor Călimani, suprafaţa sa fiind presărată cu stâncării impresionante care au diferite înfăţişări („ciuperci”, „apostoli”, „stâlpi”) şi dau locurilor un farmec aparte.


Lacuri
Lacul Lala Mare (lângă vf. Ineu, la 2.279 m altitudine), unul dintre cele mai frumoase lacuri alpine din România.
Lacul Cobiliţa (în Munţii Bârgăului), lac de baraj artificial, singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind asigurarea apei, lungimea lacului fiind de 7.400 m iar altitudinea maximă de 1.100 m şi cu un volum de apă de 75,12,mil. m3.
Lacul Lala Mică,
Lacul Ineu,
Lacul Cetăţele (sau „Tăul Căianului”), lângă Căianul Mic, ocrotit de lege,
Lacul Colibiţa, baraj artificial în Munţii Bârgăului, „Tăul zânelor”, o rezervaţie complexă.


Rezervaţii şi monumente ale naturii
Parcul Naţional Munţii Rodnei, Rezervaţie a Biosferei, este cuprins pe o suprafaţă de 46.400 ha, din care 80% pe teritoriul jud. Bistriţa-Năsăud.
Parcul Naţional Munţii Căliman, întins pe aproape 60 km, cu o suprafaţă de aproximativ 2.000 km2. Parcul dendrologic de la Arcalia (la 17 km vest de Bistriţa, lângă satul Arcalia), de 16 ha, unde cresc peste 150 de arbori şi arbuşti din diferite zone ale globului: brad argintiu, molid caucazian, salcâm japonez. „Piatra Corbului”, rezervaţie geologică şi floristică, (la 5 km de Budacul de Sus), în Munţii Călimani. Masivul de sare de la Sărăţel, rezervaţie geologică, (la 12 km sud-vest de Bistriţa). „Râpa cu păpuşi” (lângă Domneşti), rezervaţie geologică ce cuprinde diferite concreţiuni sculptate de natură de-a lungul erelor geologice. „Râpa Mare” (lângă Budacul de Sus, la 20 km sud-est de Bistriţa), rezervaţie paleontologică.
Poiana cu narcise, în Masivul Saca. Staţiuni turistice Sângeorz Băi (la 56 km de Bistriţa şi la 31 km de Năsăud), frumoasa staţiune balneoclimaterică situată într-o depresiune (la 465 m altitudine), înconjurată de măguri vulcanice, acoperite cu păduri de fag. Are bogate izvoare de apă minerală „Hebe”, fiind menţionată documentar încă din 1770. Clima este continental moderată, submontană, cu veri răcoroase şi ierni lipsite de geruri mari, temperatura medie oscilează în jurul valorii de 70C. Dintre instalaţiile de tratament menţionăm: instalaţii pentru electro şi hidroterapie, buvete pentru cura internă cu ape minerale, instalaţii pentru aplicaţii calde de nămol şi parafină. Căile de acces sunt: feroviare-gara Sângeorz Băi, pe linia Ilva Mică-Rodna Veche, rutiere DJ 171 de la Năsăud. Colibiţa, situată la 830 m altitudine, la 18 km de Prundul Bârgăului. Fostă staţiune climaterică, actualmente cea mai căutată zonă turistică unde acum există peste 100 de vile, case de vacanţă şi cabane aşezată pe malul de acumulare hidroenergetică Cobiliţa. Zona turistică Piatra Fântânele - Pasul Tihuţa (Munţii Bârgăului) sau Pasul Bârgăului, la 1.227 m altitudine, care trece pein satul Piatra Fântânele, dispune de pârtii de schi amenajate cu telescaun şi teleschi, pârtii de săniuţe.


Vestigii istorice
Ruinele Cetăţii Ciceului de la Ciceu - Corabia (1203 - 1204), aici a existat o puternică cetate a Evului Mediu, stăpânită de mulţi domnitori moldoveni, începând cu Ştefan cel Mare în 1489, până în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu. Ruinele Castrului roman de la Ilişua (sec. II - III d.H.), ansamblu cu mai multe faze de construire.
Turnul Dogarilor din Bistriţa (1465 - 1575), are trei niveluri şi o înălţime de 35 m şi este singurul dintre turnurile cetăţii feudale Bistriţa care s-a mai păstrat.
Ruinele castrului roman de la Orheiu Bistriţei (sec. II-III d.Hr.), de mari dimensiuni,
Ruinele cetăţii Rodnei din Rodna (sec. X), a avut un rol important în perioada Evului Mediu.


Edificii religioase
Biserica evanghelică din Bistriţa (sec. XV), în stil gotic (ulterior modificată în stilul Renaşterii), păstrează strane sculptate în 1516, precum şi o colecţie de covoare orientale din sec. XVI. Turnul bisericii domină oraşul prin înălţimea sa (75 m).
Biserica ortodoxă din Bistriţa (1270 - 1280), funcţiona iniţial ca biserică a fostei mănăstiri minorite,
Biserica Beclean (sec. XV),
Biserică evanghelică Tărpiu de la Dumitra (1488),
Biserică Evanghelică Herina (1250 - 1260), construită în stil romanic,
Biserica Rodna (sec. XIII),
Mănăstirea de la Vad din Ciceu, ridicată de Ştefan cel Mare, în stil moldovenesc


Edificii culturale
Ansamblul Şugălete din Bistriţa (în piaţa centrală latura nordică), un şir de clădiri (sec. XV - XVI), în stil gotic şi renascentist (caracteristice prin galeria de la parter ce reuneşte numeroase bolţi).
Casa Argintarului din Bistriţa (sec. XVI), construită în stilul Renaşterii, astăzi adăpostind o secţie a Muzeului judeţean.
Muzeul memorial „George Coşbuc” din George Coşbuc, (la 12 km de Năsăud), amenajat în casa în care s-a născut marele rapsod George Coşbuc (1866 - 1918), ilustrează aspecte din viaţa şi activitatea poetului ţărănimii.
Muzeul memorial „Liviu Rebreanu” din Năsăud, cartierul Liviu Rebreanu, expune obiecte personale, documente, fotografii ale remarcabilului scriitor.


Monumente şi statui
Statuia lui Andrei Mureşanu din Bistriţa (în Piaţa Centrală), în amintirea revoluţionarului de la 1848, persoană marcantă a culturii româneşti, autorul versurilor actualului imn de stat al României („Deşteaptă-te române”).
Statuia poetului George Coşbuc din Bistriţa (în parcul oraşului).


Etnografie
Bârgău (covoare şi olărit).
Bistriţa Bârgăului (ţesături şi cusături multicolore).
Ilva Mare (port cu numeroase cusături multicolore).
Şanţ (numeroase case cu porţi de piatră, adevărat muzeu de artă populară).