Agentii de turism Restaurante Stiri turism Oferta promovare Adauga unitate de cazare  

Nu esti autentificat. Autentifica-te. Cazare Romania > Judet Suceava

Cautare rapida ->

Vezi agentiile de turism din Suceava


Bookmark and Share

Cauta cazare in regiunea turistica:

Cauta cazare in functie de localitate:





Inscrie-te la newsletter:



aboneaza-te la RSS pentru a fi la curent cu cele mai noi unitati de cazare, restaurante sau agentii de tursim inscrise




 

Pensiuni, Hoteluri, Vile, Apartamente din judetul Suceava


Cazare in Arbore (0) Cazare in Brosteni (1) Cazare in Bucsoaia (0) Cazare in Cacica (0) Cazare in Campulung Moldovenesc (3) Cazare in Carlibaba (0) Cazare in Cosna (0) Cazare in Crucea (0) Cazare in Dorna Candrenilor (0) Cazare in Dragomirna (0) Cazare in Frasin (1) Cazare in Frumosu (1) Cazare in Fundu Moldovei (0) Cazare in Gura Humorului (10) Cazare in Horodnic de Sus (0) Cazare in Izvoarele Sucevei (0) Cazare in Malini (0) Cazare in Manastirea Humorului (3) Cazare in Moldovita (1) Cazare in Neagra Sarului (0) Cazare in Paltinoasa (0) Cazare in Panaci (0) Cazare in Poiana Negri (0) Cazare in Pojorata (1) Cazare in Putna (1) Cazare in Radauti (2) Cazare in Sadova (0) Cazare in Solca (1) Cazare in Spataresti (0) Cazare in Suceava (4) Cazare in Sucevita (3) Cazare in Todiresti (0) Cazare in Valeni Stanisoara (0) Cazare in Vama (7) Cazare in Vatra Dornei (7) Cazare in Vatra Moldovitei (0) Cazare in Vicovu de Sus (0) Cazare in Voronet (5) Cazare in MARGINEA (1) Cazare in CIOCANESTI (0)
 

Cateva informatii despre judetul Suceava


Stema judetului Suceava

Harta judetului Suceava
Localizare

În partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei, se suprapune unui ţinut în care relieful se îmbină într-o întocmire armonioasă şi o desăvârşită împlinire.

Vecini

La est: Judeţele Botoşani şi Iaşi, la sud: Judeţele Neamţ, Harghita şi Mureş, la vest: Judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la nord: Ucraina.

Suprafaţă

8.553 km2 (respectiv 3,6 % din teritoriul ţării).

Populaţie

710.000 locuitori.

Oraşe

Suceava, reşedinţă de judeţ, cu 117.000 locuitori, pe malul drept al râului cu acelaşi nume, pe calea unor importante drumuri comerciale care legau Europa Centrală şi de Nord cu Marea Neagră, cu aspect plăcut şi interesant, un important obiectiv turistic prin vechile monumente ce amintesc de glorioasa cetate de scaun a domnilor Moldovei, cu frumuseţi naturale calme şi subtile, în ţinuturi pline defarmec şi tradiţii - Ţara Dornelor -în zonele de pescuit şi vânătoare - Valea Putnei, Valea Moldovei, în masivele Rarău şi Giumalău, un uriaş muzeu de istorie, cu minunate mănăstiri în Bucovina, adevărate bijuterii de arhitectură feudală moldovenească-Voroneţ,Humor, Moldoviţa. Alte oraşe: Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuţi, Siret, Solca, Vatra Dornei.

Relieful

Este de o neasemuită frumuseţe, se desfăşoară întrepte largi ce scad de la vest la est, purtând fiecare darurile naturii. Aparţine prin excelenţă regiunii de munte - mai mult de jumătate din teritoriul judeţului(grupa nordică şi parţial centrală a Carpaţilor Orientali, reprezentaţi de Obcinele Bucovine (cu altitudinide 1.483 m, fermecătoare prelungiri ale munţilor ce închid între culmile lor domoale depresiuni pitoreşti-“Ţara Dornelor“, cu izvoare de ape carbogazoase şi mofete utilizate terapeutic, cu sate frumoasece deţin un valoros fond etnografic şi agroturistic),Rarău, Giumalău (cu altitudini de 1.653 m şi 1.887 m, zvâcniri de stânci semeţe stând de veghe unui peisaj liniştit), Stânişoara (flancurile nordice, roci sedimentare), Bistriţei (roci cristaline), Bârgăului, Tibăului, Căliman (cu vf. Pietrosu de 2.100 m, roci vulcanice), şi de deal, la est, între Obcine şi văile Moldovei şi Siretului - Podişul Sucevei (cu altitudinide 460 m, cu caracter de poduri largi, structurale, pe care se produc alunecări şi surpări de teren, Subcarpaţii Neamţului fiind reprezentaţi prin Culmea Pleşu), intercalată apărând Depresiunea intracarpatică Vatra Dornei, drenată de râul Bistriţa.

Clima

Are un caracter continental, cu variaţii mari ale elementelor climatice, în funcţie de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vânturi din direcţia predominantă vest,nord-vest.

Cursurile de apă

Cuprind Siretul, la graniţa cu Botoşani, Suceava, Moldova(jumătatea superioară a cursului), Bistriţa (cursul superior).

Calendar sarbatori/evenimente

aprilie - „Festivalul National al Oualor Incondeiate", Editia a VI-a, Ciocanesti, Suceava

Iulie -Festivalul "Flori de pe Dorna", Editia a II-a, Poiana Stampei, Suceava

august - "Festivalul National al Pastravului", editia a VII-a, Ciocanesti, Suceava



Atractii turistice


Munţi
Munţii Rarău şi Giumalău, masive muntoase apropiate între ele, la nord de valea Bistriţei, acolo unde acest râu face primul mare cot tăind în curmeziş zona cristalină a Carpaţilor Răsăriteni.
Munţii Călimani, cel mai grandios complex vulcanic din Carpaţii Româneşti (cu vf. Petrosul Călimanilor, de 2.102 m) şi cei mai tineri munţi din ţara noastră.


Văi şi chei
Valea şi Cheile Bistriţei, avându-şi izvoarele în Munţii Rodnei, această nestemată a Carpaţilor româneşti formează o vale cu adevarat pitorească.
Valea Superioară a Moldovei străbate Obcinele Bucovinei longitudinal.
În aval de Breaza, râul capătă adesea înfăţişarea de chei. Cheile Moara Dracului, rezervaţie geologico - morfologică din Munţii Rarău, impresionante prin înălţimea pereţilor.
Cheile Lucavei, în Munţii Călimani, cu izvoare sulfuroase şi floare de colţ.


Rezervaţii şi monumente ale naturii
Pietrele Doamnei (la 14 km de Câmpulung Moldovenesc), în mijlocul frumoaselor privelişti ale Rarăului se înalţă spectaculos şi enigmatic aceste „turnuri gotice“ formate din calcare apline.
Poiana Stampei (la 18 km sud-vest de Vatra Dornei), rezervaţie floristică reprezentată printr-un complex de tinoave dezvoltate pe traseele şi lunca râului Dorna.
Fâneţele seculare de la Bosanci Frumoasa (la 9km de Suceava), revervaţie floristică în care se păstrează o vegetaţie complexă, de stepă uscată şi umedă de mlaştină.
Pădurea Valea Putnei (la 26 km de Vatra Dornei), rezervaţie forestieră, sub varful Giumalău, cu faună bogată.
Poiana Tibăului, rezervaţie geologică, la confluenţa Văii Tibăului cu Valea Bistriţei Aurii, formată din pereţi abrupţi de circa 75 m înălţime, cu aspect impunător, care imprimă peisajului un farmec deosebit.
Todirescu, rezervaţie floristică, lângă Codrul Secular de la Slătioara, unde vara, pajiştile înflorite formează un splendid covor natural.
Doisprezece Apostoli (la 14 km de Vatra Dornei), rezervaţie geologică în partea de nord-vest a Munţilor Călimani; „Apostolii“ sunt stânci înalte de 8- 12 m, o adevarată galerie de „figuri“.


Staţiuni
Vatra Dornei (la 112 km distanta de Suceava la 42km de Câmpulung Moldovenesc), una dintre cele mai pitoreşti staţiuni balneare din România,(la o altitudinede 800 m, la confluenţa Bistriţei Aurii cu Dorna), într-o frumoasă depresiune tectono-vulvanică din Carpaţii Orientali, denumită şi „Ţara Dornelor“.
Câmpulung Moldovenesc (la 69 km sud-vest de Suceava), staţiune climaterică (la 630 m altitudine),într-un splendid decor, bioclimat stimulator demunte, şi punct de plecare în excursii în Masivul Rarău.
Dorna Cândrenilor, centru turistic şi localitate cu izvoare minerale.


Vestigii istorice
Cetatea de scaun de la Suceava, situată în partea de răsărit a oraşului, pe un platou înalt, având opoziţie dominantă. Astăzi găzduieşte Muzeul de artă populară a Bucovinei.


Edificii religioase
Mănăstirile din Bucovina - Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa şi Arbore - cu zidurile exterioare ale bisericilor pictate în culori vii, naturale, picturi care par paginile unei cărţi deschise.
Mănăstirea Voroneţ (la 39 km de Suceava la 47 km de Gura Humorului), denumită şi „Capela Sixtină a Estului“ este o lume de poveşti, pictată pe un petec de cer.
Mănăstirea Moldoviţa (la 94 km de Suceava la 36 km de Gura Humorului), ctitorie a lui Petru Rareş din 1532, cu pictură murală din 1537.
Mănăstirea Humor (la 41 km de Suceava şi la 6 km de Gura Humorului), construită în 1530 de marele logofăt Teodor Bubuiog, cu ajutorul lui Petru Rareş.
Mănăstirea Arbore (la 32 km nord-vest de Suceava la 37 km de Gura Humorului), construită în 1503 de dregătorul Luca Arbore, înmormântat aici.
Mănăstirea Suceviţa (la 52 km de Suceava şi la 6 km de Gura Humorului), ridicată între 1582 - 1584
Mănăstirea Putna, ridicată între 1466 - 1469,într-o perioadă de glorie şi linişte, este prima ctitorie fortificată a lui Ştefan cel Mare,
Mănăstirea Dragomirna, ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca, din 1602, cu incinta fortificată, care acoperă în întregime turla. Astăzi este un valoros muzeu.
Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, cea mai veche biserică din Moldova, ctitorie a voievodului Bogdan I din 1365. Aici se află mormintele primilor domitori ai Moldovei.
Mănăstirea Zamca din Suceava, cel mai important edificiu religios construit de armenii din Suceava în 1606, sub forma unei mănăstiri-cetate.
Mănăstirea Probota de la Dolhasca (la 64 km de Suceava la 31 km de Fălticeni), construită de Petru Rareş, care este înmormântat aici, împreună cu soţia sa, în 1530.
Mănăstirea Slatina (la 25 km de Fălticeni), ctitoried in 1561 a lui Alexandru Lăpuşneanu.
Biserica Mirăuţi din Suceava, cea mai veche biserică din oraş (1375 - 1391), primul sediu al mitropoliei Moldovei.
Biserica „Sfântu Gheorghe“ din Suceava, important monument de arhitectură moldovenească medievală, ctitorie a voievozilor Bogdan cel Orb şi Ştefăniţă (1514 - 1522).
Biserica din lemn de la Putna (la 33 km deRădăuţi), ctitorie a lui Dragoş Vodă din 1346, cu refaceri în 1468.
Biserica „Sfântu Dumitru“ din Suceava, ctitorie a lui Petru Rareş din 1535, lângă care se află un turn zidit în 1561 de Alexandru Lăpuşneanu.
Biserica Albă din Baia (la 9 km sud-vest de Fălticeni),ridicată de Ştefan cel Mare în urma victoriei reputate aici asupra lui Matei Corvin în 1467.


Edificii culturale
Muzeul lemnului din Câmpulung Moldovenesc, înfiinţat în 1936
Muzeul Naţional al Bucovinei din Suceava, cu arheologie, istorie, artă, etnografie, ştiinţele naturii.
Muzeul etnografic de la Solca.
Galeria oamenilor de seamă din Fălticeni.
Muzeul apelor din Fălticeni.
Casa memorială „Ciprian Porumbescu“ din satul care îi poarta numele(la 25 km de Suceava, pe DN 17).
Casa memorială „Nicolae Labiş“ de la Mălini (la 10 km de Fălticeni).