Agentii de turism Restaurante Stiri turism Oferta promovare Adauga unitate de cazare  

Nu esti autentificat. Autentifica-te. Cazare Romania > Judet Sibiu

Cautare rapida ->

Vezi agentiile de turism din Sibiu


Bookmark and Share

Cauta cazare in regiunea turistica:

Cauta cazare in functie de localitate:





Inscrie-te la newsletter:



aboneaza-te la RSS pentru a fi la curent cu cele mai noi unitati de cazare, restaurante sau agentii de tursim inscrise




 

Pensiuni, Hoteluri, Vile, Apartamente din judetul Sibiu


Cazare in Albota de Sibiu (0) Cazare in Altana (0) Cazare in Apoldu de Sus (0) Cazare in Arpasu de Sus (1) Cazare in Atel (0) Cazare in Avrig (1) Cazare in Balea (1) Cazare in Bazna (3) Cazare in Biertan (1) Cazare in Boita (0) Cazare in Carta (0) Cazare in Cartisoara (0) Cazare in Cisnadioara (0) Cazare in Cornatel (0) Cazare in Cristian de Sibiu (0) Cazare in Fantanele (0) Cazare in Gales (0) Cazare in Gura Raului (5) Cazare in Jina (0) Cazare in Lotrioara (0) Cazare in Nemsa (0) Cazare in Nucet (0) Cazare in Ocna Sibiului (1) Cazare in Orlat (0) Cazare in Paltinis (3) Cazare in Poiana Sibiului (0) Cazare in Poplaca (0) Cazare in Porumbacu de Sus (1) Cazare in Rasinari (0) Cazare in Rau Sadului (0) Cazare in Rod (0) Cazare in Rusciori (0) Cazare in Sadu (1) Cazare in Saliste (1) Cazare in Sebesu de Jos (0) Cazare in Sibiel (2) Cazare in Sibiu (23) Cazare in Sura Mica (0) Cazare in Talmacel (0) Cazare in Talmaciu (0) Cazare in Tilisca (0) Cazare in Vale (0) Cazare in Valea Strambei SB (0) Cazare in Vestem (0) Cazare in Sibiu (9) Cazare in Medias (0)
 

Cateva informatii despre judetul Sibiu


Stema judetului Sibiu

Harta judetului Sibiu
Localizare

În centrul României, în sudul Transilvaniei, axat în principal pe bazinul Oltului, în interiorul arcuirii largi a Munţilor Făgăraş şi Cibin.

Vecini

La nord: Judeţul Mureş, la est: Judeţul Braşov, la sud: Judeţele Argeş şi Vâlcea, la vest: Judeţul Alba.

Suprafaţă

5.432 km2 (respectiv 2,3% din teritoriul ţării).

Populaţie

500.000 locuitori.

Oraşe

Sibiu, reşedinţă de judeţ, cu 170.000 locuitori, la 272 km de Bucureşti, important centru industrial, comercial, cultural, turistic, păstrează şi azi amprenta de burg medieval, cu neasemuite comori ale istoriei şi artei ce definesc nobleţea şi frumuseţea acestor locuri. Sibiul este marcat de o istorie tumultoasă, vatra sa fiind locuită încă din paleolitic. Primele menţiuni documentare apar între 1192-1196, sub numele de Cibinium, iar în sec. XII - XIII, coloniştii saşi numesc aşezarea Hermannstadt, dar populaţia românescă i-a dat un nume care-l aminteşte pe cel originar - Sibiu. În evul mediu, oraşul era prosper şi devine al meşteşugarilor (în 1476 erau 19 bresle, în cadrul cărora se practicau 25 de meserii). A fost şi vatră de cultură, un important centru al ştiintei, în 1544 tipărindu-se prima carte în limba română: „Catehismul românesc“ şi tot aici au activat Nicolaus Olahus (umanist de talie europeană), Samuel Brukenthal (pasionat iubitor al artei), Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Ioan Slavici. Este printre puţinele locuri din ţară în care contrastele dintre vechi şi nou sunt atât de surprinzătoare. Multe locuri sunt legate de numele unor personalităţi remarcabile ale culturii: Răşinari (unde s-au născut poetul O. Goga şi marele filozof şi scriitor E. Cioran), Păltiniş (unde a locuit filozoful C. Noica). Mediaş, situat în centrul României, la o altitudine de 295 m, cu o populaţie de aproximativ 64.000 locuitori, este amplasat într-o regiune pe care Dumnezeu şi natura au răsfăţat-o în frumuseţi şi bogăţii naturale. Vestigiile istorice ne arată că această zonă a fost populată cu mii de ani în urmă, semn al generozităţii naturii cu aceste locuri. Prima atestare documentară a oraşului are loc la 3 iunie 1267, printr-un document oficial al lui Ştefan al V-lea al Ungariei. În secolele XII - XIII, la chemarea regilor maghiari, se aşează populaţia care v-a fi cunoscută sub numele de saşi. Misiunea lor iniţială a fost de apărare a graniţelor de est ale statului maghiar, în schimbul unor privilegii acordate comunităţilor rurale şi urbane ce s-au întemeiat. Influenţele reciproce ale culturii şi civilizaţiilor celor trei etnii conlocuitoare (română, maghiară, germană), munca în comun a oamenilor acestor locuri au zămislit o viaţă economică înfloritoare confirmată prin monumentele medievale pe care le întâlnim în toată regiunea. Ridicat la rangul de Civitas în anul 1359, devine un centru economic bine dezvoltat care se bucură de atenţia curţii regale. Includerea sa în rândul celor 7 cetăţi confirmă afirmaţia anterioară.

Oraşe:

Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului. Tălmaciu.

Relieful

Este variat şi coboară în trepte de la sud - Munţii Făgăraş (cu vf. Negoiu de 2.535 m, cu o creastă alpină zimţată sub care se adăpostesc circuri şi văi glaciare, marcate de frumoase cascade), Munţii Cindrelului şi Lotrului (cu suprafeţe plane, uşor vălurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Ştefleşti 2.244 m, cu văi adânci ce contrastează cu culmile înalte), despărţiţi de defileul Oltului, la nord-Podişul Secaşelor şi Hârtibaciului, Podişul Târnavelor (cu altitudini de 600 - 700 m), Depresiunea largă a Sibiului.

Clima

Este continentală, mai rece decât media pe ţară, cu luna iulie cea mai caldă şi ianuarie cea mai rece, cu precipitaţii neuniforme, cu predominarea vânturilor locale: brizele, Vântul mare, vânturile de vest şi sud-vest.

Cursurile de apă

Sunt reprezentate de Olt, cu afluentul său Cibinul (care primeşte Hârtibaciul şi Râul Mare, dar şi Sadu), de Mureş (la nord-vest), de Târnava Mare, dar şi de apele sărate de la Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului şi Bazna, cu efecte terapeutice.



Atractii turistice


Munti
Munţii Făgăraş (cu vf. Negoiu, 2.535 m), al doilea ca înălţime din ţară, intră pe teritoriul judeţului numai în jumătatea vestică a faţadei lor nordice. Beneficiază de numeroase trasee marcate, de cabane şi de refugii, de şoseaua „Transfăgărăşan“ (la 2.034 m altitudine), ce leagă Transilvania de Muntenia.
Munţii Cindrel (Cibin), cu vf. Cindrel 2.244 m, caracterizaţi prin masivitate şi culmi domoale, acoperite cu păşuni. prin vârfurile lor solitare, cu păşuni alpine, văi pitoreşti şi adânci, acoperite cu păduri, prin bogatul fond de vânătoare şi de pescuit, constituie o adevărată încântare pentru cei dornici să-i străbată.


Chei şi defilee
Defileul Oltului (doar 12 km din jumătatea nordică pe teritoriul judeţului Sibiu), renumit pentru pitorescul său, desparte Munţii Cindrel şi Lotru de Făgăraş, şi este o zonă de mare valoare turistică prin priveliştile naturale pe care le oferă.
Numeroase castheir cade (dintre care Bâlea este cea mai frumoasă) se formează datorită pantei foarte înclinate a Munţilor Făgăraş, apele coborând în salturi peste versanţii lor abrupţi şi denivelările accentuate.


Lacuri
Lacul Bâlea (la 65 km de Sibiu), lac glaciar în Munţii Făgăraş, la obârşia Curţişoarei, (la 2.034 m altitudine), declarat monument al naturii, este unul dintre cele mai frumoase şi mai mari din România (360 m lungime şi 11 m adâncime).
Iezerele Cindrelului, rezervaţie complexă (450 ha) ce include mai multe circuri glaciare (la 2.168 - 2.245 m altitudine). În zona acestor iezere se întâlnesc variate specii de animale ocrotite (capre negre, urşi, lupi).
Lacul fără fund de la Ocna Sibiului, rezervaţie geologică reprezentată printr-un lac din golul format în urma prăbuşirii unei vechi saline.
Podragu, Avrig - lacuri glaciare.
Cibin, Sadu, Hârtibaciu - lacuri de baraj.


Rezervatii şi monumente ale naturii
Calcarele de la Turnu Roşu (la 30 km de Sibiu), rezervaţie geologică de calcare eocene aflată la poalele Munţilor Făgăraş, aproape de defileul Oltului.
Vulcanii noroiosi de la Hăşag (la 21 km de Sibiu), rezervaţie geologică interesantă reprezentată de „vulcani“ în miniatură.
Calcarele de la Cisnădioara, rezervaţie geologică reprezentând un bloc masiv de calcar în care s-a identificat o faună fosilă bogată şi variată.
Poiana Găujoara, la 25 km de Sibiu.


Staţiuni
Păltiniş (la 34 km de Sibiu), în Munţii Cibinului sub vârful Onceşti (de 1717 m). ca staţiune climaterică şi turistică permanentă, la 32 km sud-vest de Sibiu. Beneficiază de cea mai mare altitudine din ţară, 1442 m şi de o pădure de conifere, în Munţii Cindrel.
Ocna Sibiului (la 14 km nord de Sibiu), staţiune balneoclimaterică permanentă în Depresiunea Sibiului (la 410 m altidudine), înconjurată de dealuri înveşmântate în păduri de stejar.
Bazna, staţiune balneoclimaterică permanentă, (la 72 km de Sibiu), se evidenţiază prin eficienţa curativă a izvoarelor sale de ape minerale şi a nămolurilor terapeutice, a peisajului său pitoresc.


Vestigii istorice
Forificaţiile medievale de la Sibiu, cuprind un număr impresionant de turnuri, dintre care cele mai importante sunt: Turnul Sfatului (constituie o atracţie aparte pentru vizitatorii oraşului, a fost construit în sec. XII cu modificări ulterioare în sec. XV, XVII, XIX - 1826), Turnul Scărilor (una dintre cele mai vechi construcţii ale oraşului, ridicată în sec. XIII ca element al primei centuri de apărare a Sibiului).
Primăria Veche din Sibiu, construcţie impunătoare din a doua jumătate a sec. XV (1470), cu elemente specifice fazei de trecere de la gotic la Renaştere.
Aşezarea dacică de la Arpaşu de Jos, fortificată cu val de pământ şi şanţ de apărare, ce datează din sec. I i.Hr. - II d.Hr.).
Cetatea cu bazilica romanică de la Cisnădioara, unul dintre cele mai remarcabile monumente în acest stil din Transilvania, din 1200. Ruinele cetăţii de la Tălmaciu (la 18 km de Sibiu), mentionată documentar în 1370 sub numele de „castrum Lanchron“, fortificaţia domină Valea Oltului la intrarea acestuia în defileul Turnul Roşu.
Cetatea sătească de la Biertan (la 26 km de Mediaş), una dintre cele mai impresionante construcţii de acest gen din Transilvania, (sec. XV - XVI).
Zidul Cetăţii şi turnurile Hartenek din Sibiu, sunt a treia centură de fortificaţie a oraşului, consolidate în sec. XVII.
Cetatea dacică de la Tilişca (la cca 28 km de Sibiu), sec. II i.Hr. - I d.Hr..
Cetatea Salo de la Sibiel (sec. XII - XIII).
Cetate de pământ de la Răşinari (sec. XIII), cetate medievală de graniţă, astăzi ruine.
Cetate sătească de la Daia (sec. XIII).
Cetate ţărănească de la Slimnic (la 15 km de Sibiu), sec. XIV.
Cetate sătească de la Cristian (la 11 km de Sibiu), din sec. XV.
Piaţa Mică de la Sibiu, a doua piaţă fortificată a oraşului.


Edificii religioase
Mănăstirea Cisterciana de la Cârţa (la 47 km de Sibiu), cea mai veche construcţie în stil gotic din România.
Biserica de la Cisnădioara, cea mai veche biserică romanică din ţara noastră, datând din 1223, este considerată a fi şi „cel mai însemnat monument al arhitecturii ecleziastice săseşti“.
Biserica fortăreaţă de la Biertan, remarcabil şi impunător monument de arta gotică, ce a fost realizată între 1520 - 1522 şi înconjurată cu turnuri şi ziduri puternice. Păstrează azi o colecţie de vechi covoare orientale.
Biserica fortificată din Mediaş (sec. XIV - XVI), cu un valoros ansamblu de picturi murale gotice.
Biserica fortificată din Aţel (la 18 km est de Mediaş), din sec. XIV, cu valoroase sculpturi în stil gotic.
Biserica evanghelică din Cisnădie (sec. XIII), înconjurată de o centură de ziduri şi turnuri de apărare păstrează fragmente de picturi murale de la sfârşitul sec. XV.
Biserica evanghelică din Dârloş (sec. XV), cu frumoase sculpturi ce îmbină stilul gotic cu cel renascentist.
Biserica Brâncoveanu din Ocna Sibiului, ctitorie a lui Mihai Viteazul din 1600, refăcută de Constantin Brâncoveanu în 1701, ca o dovadă concretă a strânselor legaturi culturale între ţările române în evul mediu.
Catedrala ortodoxă din Sibiu (1778), deţine elemente ale stilului baroc, şi se remarcă prin coloanele înalte şi turnurile cu scări în spirală.
Biserica Sfântu Margareta din Mediaş, impunător edificiu în centrul întregului complex de fortificaţii medievale.
Catedrala Romano- catolică din Sibiu (sec. XVII), constrită de călugării iezuiţi.
Biserica Evanghelică din Sibiu (sec. XIV - XV), construită în stil gotic, pe urmele unei vechi basilici romane.
Biserica reformată din Ocna Sibiului (1240), cu picturi murale.
Biserica Ursulinelor din Sibiu, zidită în 1478 din ordinul călugărilor dominicani.
Biserica fortificată de la Buzd (sec. XVI).


Edificii culturale
Palatul Brukenthal din Avrig (la 30 km de Sibiu), construcţie de mari dimansiuni în stil baroc, a fost reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei (1721 - 1803
Castelul Apafy din Dumbrăveni (la 20 km de Mediaş), a aparţinut familiei principelui Transilvaniei, Mihai Apafy.
Castelul din Turn Roşu (la 21 km de Sibiu), fortificaţie medievală masivă, ridicată în 1453 de Iancu de Hunedoara.
Muzeul Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din ţară şi unul dintre primele din Europa (deschis pentru public în 1817).
Muzeul „Valea Hârtibaciului“ din Agnita (la 62 km nord-est de Sibiu), cu secţii de istorie şi etnografie.
Muzeul tehnicii şi civilizaţiei populare din Sibiu, în Pădurea Dumbrava, al doilea muzeu în aer liber, ca mărime, din lume.
Muzeul de etnografie universală „F. Binder“ din Sibiu, cu exponate din Africa şi Orient, ce funcţionează în casa Herms.
Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, cu exponate de mineralogie, botanică, zoologie, faună şi floră universală.
Muzeul Herman Oberth din Mediaş, dedicat omului de ştiinţă, ce are meritul incontestabil de a fi proiectat motorul ce stă la baza navelor spaţiale de azi.
Casa Schuller din Mediaş, impunătoare construcţie în stil civil renascentist, din spaţiul Târnavelor (atestată documentar în sec. XVI).
Casa revoluţionarului Axente Sever din Axente Sever (la 40 km de Sibiu).
Casa memorială „St. Ludwig Roth“ din Mediaş, participant la Adunarea de la Blaj.
Muzeul locomotivelor cu aburi din Sibiu.
Muzeul de arme şi trofee de vânatoare din Sibiu.