Agentii de turism Restaurante Stiri turism Oferta promovare Adauga unitate de cazare  

Nu esti autentificat. Autentifica-te. Cazare Romania > Judet Neamt

Cautare rapida ->

Vezi agentiile de turism din Neamt


Bookmark and Share

Cauta cazare in regiunea turistica:

Cauta cazare in functie de localitate:





Inscrie-te la newsletter:



aboneaza-te la RSS pentru a fi la curent cu cele mai noi unitati de cazare, restaurante sau agentii de tursim inscrise




 

Pensiuni, Hoteluri, Vile, Apartamente din judetul Neamt


Cazare in Agapia (1) Cazare in Alexandru cel Bun (2) Cazare in Almas (0) Cazare in Baltatesti (0) Cazare in Bicaz (0) Cazare in Bicazu Ardelean (0) Cazare in Bistricioara (0) Cazare in Borca (1) Cazare in Ceahlau (0) Cazare in Durau (1) Cazare in Hangu (0) Cazare in Izvorul Muntelui (1) Cazare in Oglinzi (0) Cazare in Piatra Neamt (4) Cazare in Roman (1) Cazare in Ruginesti (0) Cazare in Tarcau (0) Cazare in Targu Neamt (4) Cazare in Tupilati (2) Cazare in Vanatori Neamt (0) Cazare in Varatec (0) Cazare in Vulpasesti (0) Cazare in Stăniţa (1) Cazare in Dobroieni (1)
 

Cateva informatii despre judetul Neamt


Stema judetului Neamt

Harta judetului Neamt
Localizare

În partea de nord-est a României, (partea central vestică a Moldovei), pe valea largă a Bistriţei şi pe valea Moldovei, până la confluenţa cu Siretul, străjuit de Ceahlău.

Vecini

La nord-vest: Judeţul Suceava, la est: Judeţele Iaşi şi Vaslui, la sud: Judeţul Bacău, la vest: Judeţul Harghita.

Suprafaţă

5.836 km2 (respectiv 2,5 % din teritoriul ţării).

Populaţie

584.000 locuitori.

Oraşe

Piatra Neamţ, reşedinţă de judeţ, cu 128.000 locuitori, unul din cele mai frumoase oraşe ale Moldovei, pe terasele din stânga Bistriţei, la confluenţa a două râuri: Cuejdi şi Bistriţa, la 345 m altitudine, înconjurat de culmile împădurite ale măgurilor Cernegura, Cozla (de 850 m), Pietricica (de 532 m), Cârloman (de 617 m), la răscruce de drumuri turistice. Se bucură de toate avantajele unei naturi unice,o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, senine şi romantice, ierni blânde, fără geruri mari şi zăpadă din abundenţă. Este un „mic paradis“ asemeni unei staţiuni de vacanţă, unde timpul pare să se fi oprit în loc. De aici şi numele de „Perla Moldovei“ atribuită pe drept. Cu arhitectură modernă a clădirilor, armonios integrată în peisajul natural. Un punct de plecare fie pentru rutele montane ce duc spre Durău, la poalele muntelui Ceahlău, supranumit „Olimpul Moldovei“, ori spre minunatele chei ale Bicazului, fie spre Târgu Neamţ, pe drumul mănăstirilor - locuri de meditaţie unde timpul pare să se fi oprit în loc).Oraşul Piatra Neamţ are istorie, încă de la menţiunea documentară din 1387 - 1392, cu numele de „Piatra lui Crăciun“, dezvoltându-se în special după ce Ştefan cel Mare a ridicat aici curtea domnească. Regiunea a fost locuită din cele mai vechi timpuri, descoperiri arheologice de o inestimabilă valoare redând imaginea unei intense vieţi neolitice cu un ridicat standard de viaţă şi cu un rafinament artistic excepţional, care a dat naştere cu milenii în urmă culturii Cucuteni. În sec. XV, Ştefan cel Mare construieşte Curtea Domnească (Cetatea şi Catedrala Sfântu Ioan cu celebra clopotniţă, devenită în timp Turnul lui Ştefan) - actualul centru istoric al oraşului.

Alte oraşe:

Bicaz, Roman, Târgu Neamţ.

Relieful

Este variat şi în mare parte accidentat, dispus în trepte de la vest la est, de la munţi (ce ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului, în vest), reprezentaţi de Stănişoara (de 1.531 m), Bistriţa (de 1.864 m), Ceahlău (cu vf. Ocolaşu Mare de 1907 m -„Olimpul Moldovei“), Tarcău, Hăşmaş, compartimentaţi prin văi longitudinale), la dealurile subcarpatice(Subcarpaţii Moldovei, în centru, ce închid depresiunile subcarpatice Neamţului şi Cracău Bistriţa, dar şi culmile de 900 m ale Dealului Pleşului, alungite nord-sud), care se pierd în valea largă, cu caracter de culoar (lărgit prin terase bine dezvoltate, mai ales la confluenţa cu râul Moldova) a Siretului, dincolo de care apar dealurile Podişului Bârladului.

Clima

Are caracter continental, cu variaţii mari în funcţie de treptele de relief, cu vânturi predominante din direcţia nord-vest şi vest, iar pe valea Siretului de la nord şi sud.

Cursurile de apă

Aparţin Bistriţei, ce drenează judeţul, cu afluentii săi Bistricioara, Bicaz, Tarcău, Cracău, cursului inferior al Moldovei şi unei părţi din cursul mijlociu al Siretului la ieşirea din judeţ.

Calendar sarbatori/evenimente

Octombrie

- Festivalul fructelor de padure, Piatra Neamt, Neamt



Atractii turistice


Munţi
Masivul Ceahlău (la 40 km vest de Piatra Neamţ), cel mai circulat masiv din Carpaţii Orientali, denumit şi „piatra nestemată a Moldovei“ (D. Cantemir), „uriaş cu fruntea-n soare“ (G. Coşbuc), „bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei“ (Al. Vlahuţă).
Este alcătuit din piramide şi turnuri (Detunatele, Turnul Sihastrului), chei şi cascade (Duruitoarea, Statuile, Bistra Mare).
În cadrul masivului s-a creat Parcul Naţional Ceahlău ce include o rezervaţie naturală complexă, cu numeroase rarităţi floristice (Poliţa cu crini), faunistice şi geologice.
Munţii Bistriţei.
Munţii Tarcău.


Chei, defilee şi cascade
Defileul Bistriţei aurii, tăiat în rocile dure ale Munţilor Bistriţei, apele sale năvalnice se liniştesc abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.
Cheile Bicazului (la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul României.
Cheile Duruitoarea în Masivul Ceahlău, (la 1.021m altitudine), formată pe Pârâul Rupturii, cu o cădere de 25 m, ce işi anunţă prezenţa cu mult înainte de a fi văzută, printr-un vuiet care înfioară.


Lacuri
Lacul „Izvorul Muntelui“ de la Bicaz, (la 35 km de Piatra Neamţ), lac de acumulare format pe Bistriţa, în spatele unui baraj înalt de peste 120 m, un adevarat munte artificial. Cu o lungime de cca 35 km, „marea de sub Ceahlău“, constituie o atractivă zonă de agrement. Se pot face plimbări cu vaporaşul, se pot închiria şalupe.


Rezervaţii şi monumente ale naturii
„Codrii de aramă“ (la 30 km de Piatra Neamţ, 1 km nord de Manastirea Văratec), rezervaţie forestieră alcătuită din goruni seculari.
Piatra Teiului, rezervaţie geologică lângă Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamţ, uriaş bloc de calcar format prin eroziune.
Pădurea Vânatorii Neamţului, rezervaţie forestieră,la 3 km vest-nord de comuna Vânatori, codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistică.
Pădurea Goşmanu, rezervaţie forestieră din Munţii Tarcău, include molizi, brazi şi fagi seculari, de dimensiuni impresionante. Rezervaţii geologice la Cernegura, Pietricica, Cozla.


Staţiuni
Durău (la 60 km nord-vest de Piatra Neamt, la 6 km de lacul Izvorul Muntelui), staţiune climaterică şi de odihnă la poalele Masivului Ceahlău, lângă localitatea cu acelaşi nume, într-o poiană însorită (la 780 -800 m altitudine).
Bicaz (la 28 km vest de Piatra Neamţ), centru turistic situat într-o poziţie pitorească, la poalele Masivului Ceahlău (la 430 m altitudine). Poate fi denumit şi „portul Bicaz“, prin aşezarea sa pe malul lacului Izvorul Muntelui „marea Bicazului“, de aici pornind cursele de agrement pe lac (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe).


Vestigii istorice
Cetatea Neamţului de la Târgu Neamţ, construită de Petru Muşat (sfârşitul sec. XIV) pe un platou de unde se putea ţine sub observaţie toată Valea Moldovei.
Ruinele Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, ridicată de Ştefan cel Mare în 1491.
Vestigiile Cetăţii Dacice de la Bâtca Doamnei,lângă Piatra Neamţ, cu ziduri masive (cca. 3 m), se aseamănă foarte mult cu cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.
Palatul Cnejilor, lânga comuna Ceahlău, la 76 km de Piatra Neamţ, din sec.XVII, astăzi doar ruine.
Ruinele Cetăţii Roman, întemeiată de Roman Vodă Muşat (1391 - 1394).


Edificii religioase
Mănăstirea Neamţului de la Vânători Neamţ, la 16 km de Târgu Neamţ, unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice româneşti, cel mai important focar de cultură şi artă al Moldovei medievale.
Mănăstirea Bistriţa, (la 10 km de Piatra Neamţ), ctitorită de Alexandru cel Bun (al cărui mormânt se află aici) în 1402 şi refăcută de Ştefan cel Mare, care construieşte turnul în 1498.
Mănăstirea Agapia de la Văratec (la 32 km de Piatra Neamţ), zidită între 1642 - 1647 din iniţiativa hatmanului Gavril (fratele domnitorului Vasile Lupu).
Mănăstirea Secu, (la 75 km de Piatra Neamţ), ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, în 1602.
Biserica „Sfântu Ion“ din Piatra Neamţ, (1497 -1498), una dintre puţinele din timpul lui Ştefan cel Mare, care se păstrează în forma originală.
Biserica Episcopiei din Roman, începută în 1542 de Petru Rareş şi terminată în 1550 de fiul său, Iliaş Vodă, păstrează fresce din sec. XVI.
Mănăstirea Pângăraţi, (la 15 km de Piatra Neamţ), fondată în vremea lui Ştefan cel Mare şi reconstruită de Al. Lăpuşneanu în 1560. Mănăstirea Bisericani (la 15 km de Piatra Neamţ),temeliile i-au fost puse de Ştefan cel Mare în 1498, fiind terminată de Ştefăniţă în 1517.
Mănăstirea Tazlău, ctitoriea lui Ştefan cel Mare din 1496 - 1497.
Mănăstirea Durău, ctitorie din sec. XVII a unei fiice a domnitorului Vasile Lupu, cu pictură realizată de N. Tonitza.
Biserica „Precista“ din Roman, construită între 1568- 1569 de Ruxandra, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu.
Mănăstirea Horaiţa, la 12 km de Piatra Neamţ, din 1725.


Edificii culturale
Casa memorială „Ion Creangă“ de la Humuleşti,(la 2 km de Târgu Neamţ), casă şi locuri descrise atât de măiestrit de marele nostru povestitor (1837 -1889) în nemuritoarele „Amintiri din copilărie
Casa memorială „Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ, păstrează amintirea acestui scriitor, care a fost şi un vestit excursionist, lăsându-ne pagini pline de farmec despre frumuseţea peisajelor din acest colţ de ţară.
Muzeul memorial „Alexandru Vlahuţă“ (1859 -1919), lângă Mănăstirea Agapia.
Complexul muzeal Judeţean de la Piatra Neamţ, deţine exponate ce oferă vizitatorilor posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum „Hora de la Frumuşica“, „Sborul Zeiţelor“ şi „Gânditorul de la Târpeşti“.