Agentii de turism Restaurante Stiri turism Oferta promovare Adauga unitate de cazare  

Nu esti autentificat. Autentifica-te. Cazare Romania > Judet Hunedoara

Cautare rapida ->

Vezi agentiile de turism din Hunedoara


Bookmark and Share

Cauta cazare in regiunea turistica:

Cauta cazare in functie de localitate:





Inscrie-te la newsletter:



aboneaza-te la RSS pentru a fi la curent cu cele mai noi unitati de cazare, restaurante sau agentii de tursim inscrise




 

Pensiuni, Hoteluri, Vile, Apartamente din judetul Hunedoara


Cazare in Brad (1) Cazare in Campu lui Neag (0) Cazare in Certeju de Sus (1) Cazare in Cincis Cerna (1) Cazare in Costesti de Hunedoara (0) Cazare in Deva (1) Cazare in Geoagiu Bai (1) Cazare in Gradistea de Munte (0) Cazare in Gradistea Muncelului (0) Cazare in Hateg (4) Cazare in Hunedoara (2) Cazare in Lupeni (0) Cazare in Orastie (1) Cazare in Orastioara de Jos (0) Cazare in Parang (0) Cazare in Petrosani (3) Cazare in Rau de Mori (1) Cazare in Rausor (2) Cazare in Renghet (0) Cazare in Rusesti (0) Cazare in Sacaramb (0) Cazare in Salasu de Sus (0) Cazare in Sarmizegetusa (5) Cazare in Straja (1) Cazare in Vata de Jos (0) Cazare in Teliciu-inferior (1) Cazare in Banpotoc (1) Cazare in Vulcan (0) Cazare in Almasu sec (0) Cazare in Aninoasa (1)
 

Cateva informatii despre judetul Hunedoara


Stema judetului Hunedoara

Harta judetului Hunedoara
Localizare

În partea central-vestică României, pe cursul mijlociu al Mureşului, la răspântia celor patru drumuri: al Mureşului şi Banatului, al Olteniei (prin defileul Jiului), şi al Ţării Crişurilor (peste culme de munte în valea Crişului Alb).

Vecini

La sud: Judeţul Gorj, la vest: Judeţele Caraş- Severin şi Timiş, la nord-vest: Judeţul Arad, la nordest: Judeţul Alba, la sud-est: Judeţul Vâlcea.

Suprafaţa

7.063 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul ţării).

Populaţie

543.000 locuitori.

Oraşe

Deva, reşedinţă de judeţ, cu 76.000 locuitori, în lunca Mureşului, în nord-vestul Munţilor Poiana Ruscă. Alte oraşe: Aninoasa, Brad, Călan, Haţeg, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Simeria, Uricani, Vulcan.

Relieful

Este accidentat şi variat, datorită aşezării sale. Astfel în zona de contact dintre centura Carpaţilor Meridionali (Retezat - în întregime în judeţ, porţiuni din Munţii Godeanu, Ţarcu, Vâlcan, Parâng - cu vf. Mândra de 2.519 m, Şureanu), în sud, cu vegetaţie alpină şi urme glaciare; Apuseni (Găina, Zarand, Metaliferi, Sebeş, Bihor), în nord, cu culmi rotunjite şi netezite datorită fenomenelor vulcanice şi carstice, cu forme foarte variate şi Poiana Ruscă, la vest, unităţile montane ocupând mai mult de jumătate din teritoriul judeţului, încadrate de depresiunile Petroşani (înaltă şi deluroasă), Haţeg (mai joasă, cu întinse şesuri de luncă şi terase), Hunedoara, Simeria, Brad.

Clima

Este temperat continentală, cu etajare evidentă pe verticală, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânt ce bate dinspre nord-vest. Temperatura medie în ianuarie este de -2 - -100C iar în iulie 10 - 200C.

Cursurile de apă

Sunt reprezentate de Mureş ca principalul colector, ce străbate transversal judeţul în direcţia est-vest, cu afluenţii săi: Cerna, Strei, Râul Mare, Crişul Alb, dar şi cele peste 80 de lacuri alpine glaciare din Retezat: Bucura, Tăul Negru, Zănoaga, Peleaga, cele peste 32 din Parâng: Câlcescu, Slavei, cele din Şureanu, Sebeşului: Iezerul Mare şi Iezerul Mic.



Atractii turistice


Munţi si Peşteri
Munţii Retezat, fantastică cetate de piatră a acestor munţi are cea mai ridicată altitudine medie din întreg lanţul Carpaţilor româneşti (peste 60 de piscuri ce se avântă la peste 2.200 m altitudine, culminând cu Peleaga de 2509 m).
Munţii Parâng, cu nimic mai prejos decât Retezatul, ba mai mult, culminând la 2.519 m - vf. Mândra (sau Parângu Mare), depăşeşte cu 10 m Peleaga falnicului Retezat. Cele mai multe lacuri glaciare sunt cantonate în bazinul superior al Jieţului.
Munţii Poiana Ruscă, uşor accesibili, atât pe jos cât şi cu maşina, luna cea mai favorabilă, din punct de vedere al climei şi al pitorescului peisajului, fiind septembrie.
Munţii Şureanu, încărcaţi de istorie şi relief carstic, dar şi glaciar
Peştera Cioclovina, în nord-vestul Munţilor Sebeş, pe teritoriul satului Cioclovina, inclusă în Complexul carstic Cioclovina-Ponorici, formează una dintre cele mai mari rezervaţii speologice din ţară.
Peştera Tecuri, în nordul Munţilor Şureanu, are „săli” deosebit de bogate şi divers împodobite cu fermecătoare concreţiuni de calcar transparente, incolore sau colorate (în nuanţe ce variază între roz pastel şi roşu violet). Reprezintă un unicat între peşterile din România.
Peştera Şura Mare, lângă satul Ponor, străbătută de râul Ohaba, care formează şi un lac interior, constituie peştera de referinţă a munţilor Sebeş. Aici s-a descoperit cea mai mare colonie de lilieci din România, greu accesibilă.


Rezervaţii şi Lacuri
Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din România (peste 10 ha), pe lângă care trec cele mai multe dintre traseele turistice marcate din Munţii Retezat; Lacul Gâlcescu (la 1.925 m altitudine), cel mai întins iezer glaciar din aceşti munţi. Se iveşte chiar la marginea celei mai bătute poteci turistice care străbate masivul. Este declarat monument al naturii, iar împrejurimile sale constituie o rezervaţie naturală (geologică, floristică şi peisagistică).
Lacul Zanoaga, cel mai adânc din România, de 29 m,
Lacul Porţii,
Lacul Agatat,
Lacul Florica,
Lacul Viorica,
Lacul Ana,
Lacul Lia,
Lacul Gura Apei, lac antropic, pe Râul Mare, Cinciş pe Cerna.

Parcul Dendrologic Simeria, la 12 km de Deva, în lunca Mureşului, unul dintre obiectivele turistice de importanţă naţională, fiind un adevărat monument în arta parcurilor. A fost creat cu peste 250 de ani în urma, când s-au plantat aici numeroase specii aduse din diferite colţuri ale lumii (China, Japonia, America de Sud). S-au aclimatizat perfect: magnolia, arborele de plută, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul.
Pădurea Bejan, lângă Deva, rezervaţie forestieră unde cresc toate speciile de stejar prezente în România,
Pădurea de stejar de la Chizid, lângă Hunedoara,
Gorunul lui Horea de la Ţebea, monument al naturii şi în acelaşi timp şi monument istoric ce aminteşte de conducătorul marii răscoale ţărăneşti din 1784


Staţiuni,Vestigii si Muzee
Geoagiu Băi (la 46 km de Deva şi 19 km de Orăştie), staţiune balneoclimaterică permanentă la poalele Munţilor Metaliferi, (la 350 m altitudine). Este cunoscută încă din antichitate, mai întâi sub numele de Germisara (germ = fierbinte, sara = izvor) iar apoi, în perioada romană sub numele de Thermal Dodonae (romanii au folosit intens izvoarele de aici, au ridicat statui lui Aesculap şi zeiţei Hugeea). Calităţilor recunoscute ale apelor termale li se adaugă climatul reconfortant, tonic, caracterizat prin ierni blânde, lipsite de geruri mari şi vânturi puternice şi veri plăcute.
Cetăţile Dacice dovedesc înaltul grad de cultură materială a dacilor. În zona Munţilor Orăştie se afla, între sec. I î.Hr. - sec. I d.Hr., centrul politic al tuturor triburilor dacice.
Principalele cetăţi au fost descoperite la: Costeşti, (la 18 km de Orăştie), Blidaru (la 22 km de Orăştie), Piatra Roşie (la 30 km de Orăştie) şi Grădiştea Muncelului (la 39 km de Orăştie).
Cetatea de la Grădiştea Muncelului, însoţită de un complex de sanctuare şi de o aşezare civilă, constituia capitala statului dac, Sarmisegetusa Basileion.
Cetatea de la Blidaru, cucerită de romani în 102 d.Hr., a fost refăcută ulterior de Decebal, dar distrusă definitiv de împăratul Traian în 106 d.Hr. Sarmisegetusa Ulpia Traiana, la 17 km de Haţeg, capitala Daciei romane, reşedinţă a celor mai importante instituţii şi a înalţilor funcţionari imperiali.
Castelul Corvineştilor din Hunedoara, prin frumuseţea sa arhitecturală se plasează printre cele mai însemnate monumente de artă feudală din România şi din sud-estul Europei.
Vestigiile castrului roman Veţel, cu amfiteatru, băi romane, apeducte, aşezarea romană Călan, s-a menţinut şi după retragerea romană,
Cetatea Mălăieşi de la Sălaşu de Sus (sec. XIV),
Cetatea Colţ de la Colţ (sec. XIV),
Castelul „Magna Curia” din Deva, construit în sec. XVI, în stil renascentist, ulterior a suferit transformări baroce, numindu-se „Bethlen”. În prezent adăposteşte Muzeul Civilizaţiei Dacice, şi Romane,
Castelul Sântamărie Orlea (sec. XVI - XVIII).
Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu“ de la Aurel Vlaicu (la 30 km de Deva), amenajat în memoria acestui pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale.
Muzeul de istorie a mineritului, cu interesante colecţii mineralogice.


Edificii religioase
Biserica Densuş, una dintre cele mai vechi din România, construită în sec. XIII din piatra aparţinând ruinelor Sarmisegetusei romane. Are o înfăţişare ciudată păstrând unele elemente ale stilului romantic târziu. Este împodobită cu o interesantă pictură murală (din 1443). Biserica Strei (sec. XIII), păstrează pictura executată în sec. XIV, fiind unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictură medievală din România.
Biiserica Sântămărie din Orlea (sec. XIII), în stil romanic, păstrează o parte din valoroasele fresce iniţiale,
Biserica Ciscior (sec. XIV),
Biserica Ribita (1417),
Biserica Ortodoxă Hunedoara (sec. XV),
Mănăstirea Prislop din Silvaşu de Sus (la 13 km de Haţeg şi la 16 km de Hunedoara), din 1564.