Agentii de turism Restaurante Stiri turism Oferta promovare Adauga unitate de cazare  

Nu esti autentificat. Autentifica-te. Cazare Romania > Judet Covasna

Cautare rapida ->

Vezi agentiile de turism din Covasna


Bookmark and Share

Cauta cazare in regiunea turistica:

Cauta cazare in functie de localitate:





Inscrie-te la newsletter:



aboneaza-te la RSS pentru a fi la curent cu cele mai noi unitati de cazare, restaurante sau agentii de tursim inscrise




 

Pensiuni, Hoteluri, Vile, Apartamente din judetul Covasna


Cazare in Arcus (0) Cazare in Balvanyos (3) Cazare in Comandau (0) Cazare in Covasna (2) Cazare in Ghelinta (0) Cazare in Intorsura Buzaului (0) Cazare in Sancraiu (0) Cazare in Sfantu Gheorghe (4) Cazare in Targu Secuiesc (1) Cazare in Valea Crisului (1) Cazare in Sugas Bai (1) Cazare in Zabala (2) Cazare in Bixad (1) Cazare in Bigfalău (1) Cazare in Bretcu (0)
 

Cateva informatii despre judetul Covasna


Stema judetului Covasna

Harta judetului Covasna
Localizare

În partea centrală a României, în zona internă a arcului carpatic.

Vecini

La nord: Judeţul Harghita, la nord est: Judeţul Bacău, la est: Judeţul Vrancea, la sud-est: Judeţul Buzău, la sud-vest: Judeţul Braşov.

Suprafaţă

3.710 km2 (respectiv 1,6% din teritoriul ţării).

Populaţie

232.000 locuitori.

Oraşe

Sfântu Gheorghe, reşedinţă de judeţ, cu 67.000 locuitori, pe malul Oltului, la poalele masivului Baraolt. Alte oraşe: Baraolt, Covasna, Întorsura Buzaului, Târgu Secuiesc.

Relieful

Corespunde sectorului nord-estic al depresiunei Bârsei, şi este predominant muntos (60%), cuprinzând Munţii Bodoc şi Baraolt (în sud), o mare parte din Munţii Întorsurii şi Breţcu (în est) şi prelungiri ale Munţilor Harghita de sud (în nord), Nemira, Vrancea, Buzău, Perşani, Siriului (în sud). Regiunea mai joasă de 400 - 600 m are depresiuni şi culoare tectonice.

Clima

Este moderată, cu veri relativ calde şi ierni geroase, cu vântul local Nemira ce produce viscole, cu inversiuni termice frecvente în anotimpul rece. Temperatura medie în ianuarie este de -2 - -100C iar în iulie 7 - 200C.

Cursurile de apă

Sunt reprezentate de Olt la vest şi Râul Negru, afluentul acestuia pe stânga, cu alţi afluenţi: Tirlungul, Zagonul în sud, Caşinul în nord, iar ca o caracteristică a zonei sunt izvoarele cu ape minerale, renumite pentru efectele lor curative: Malnaş, Bodoc, Bixad.

Calendar sarbatori/evenimente

Februarie

19-21Februarie - "Pomana Porcului", Balvanyos, Covasna

Iunie - "Festivalul Bulzului", Turia, Covasna



Atractii turistice


Peşteri
Peştera Puciosului (lângă Balvanyos, în Masivul Puciosu),
Peştera 9 (în Cheile Vârghişului), cu perle de cavernă şi ceramică neolitică,
Peştera de la Turia, cu emanaţii de sulf


Văi
Valea Iadului în Turia, pe versantul estic al Munţilor Bodoc, la sud de şoseaua Bixad-Târgu Secuiesc, rezervaţie naturală interesantă prin prezenţa numeroaselor izvoare minerale carbogazoase şi a mofetelor (emanaţii de bioxid de carbon, semne ale activităţii post-vulcanice din aceşti munţi).
Cheile Vârghişului (în estul Perşanilor pe o lungime de 3 km), în apropierea lor găsindu-se peşteri şi o rezervaţie de narcise.


Rezervaţii
Mestecănişul de la Reci, rezervaţie botanică, în lunca Râului Negru. Siluetele mestecenilor se înalţă pe un teren nisipos (dune de nisip) unde oamenii de ştiinţă au descoperit specii vegetale şi animale rare. La originalitatea acestei păduri contribuie şi numeroasele lacuri formate în această zonă, apreciate de către pescarii de toate vârstele.


Staţiuni turistice
Covasna (la 31 km de Sfântu Gheorghe şi 60 km de Braşov), staţiune balneoclimaterică permanentă, de renume internaţional, (la 550 - 600 m altitudine, la poalele versantului vestic al Munţilor Breţcului).Aici se pot vizita ruinele cetăţii dacice de pe Dealul Zânelor şi ciudata rezervaţie geologică „Balta dracului” (în centru oraşului), declarată monument al naturii, fiind o emanaţie de gaz mofetic care a interceptat o pânză freatică.
Balvanyos la 67 km de Sfântu Gheorghe şi 81 km de Braşov), staţiune balneoclimaterică permanentă, pe versantul estic al Munţilor Bodoc (775 - 800 m altitudine). Dintre numeroasele instalaţii de tratament amintim: instalaţii pentru mofete, instalaţii pentru băi calde cu apă minerală carbogazoasă în vane şi bazine, instalaţii pentru băi de plante, bazine în aer liber cu apă minerală carbogazoasă. Se pot face excursii la ruinele Cetăţii Păgânilor (sec. X - XIII), sau la interesantele peşteri din apropiere (cu emanaţii concentrate de acid carbonic şi hidrogen sulfurat).
Vâlcele, staţiune balneoclimaterică sezonieră, în Masivul Baraolt (la 695 m altitudine, la 12 km de Sfântu Gheorghe şi la 25 km de Braşov),
Şugag, staţiune balneoclimaterică sezonieră, la 750 m altitudine, la 9 km vest de Sfântu Gheorghe,
Bodoc, staţiune balneoclimaterică permanentă, la 550 m altitudine, la 15 km nord de Sfântu Gheorghe,
Biborţeni, staţiune balneoclimaterică sezonieră, la 490 m altitudine, la 45 km nord-vest de Sfântu Gheorghe,
Ozunca Băi, staţiune balneoclimaterică sezonieră, la 750 m altitudine, la 12 km vest de Malnaş,
Malnaş Băi, staţiune balneoclimaterică, pe Valea Oltului, în aval de defileul de la Tuşnad, la 565 m.


Vestigii istorice
Cetatea de la Ilieni (sec. XV), construcţie din piatră ce poate fi admirată şi astăzi, „Cetatea Zânelor” din Covasna, azi ruinele cetăţii dacice din sec. I î.Hr. - I d.Hr.,
Cetatea Ţărănească din Aita Mare (sec. XVI), „Cetatea Păgânilor” din Balvanyos (sec. XIII), astăzi doar ruine,
Castrul roman de la Bodoc (sec. II), astăzi doar ruine,
„Cetatea Herecz” de la Bodoc (sec. XIII), astăzi doar ruine,
Castelul „Miko” din Olteni,
Castelul „Kalnoky” din Micloşoara (sec. XVI), construit în stilul Renaşterii.


Edificii religioase
Biserica romano catolică-Ghelinţa, ne reţine atenţia prin vechimea sa (1245), stilul arhitectonic (romanic târziu) şi valoarea picturilor murale din interior executate în 1330.
Biserica fortificată de la Biborţeni (sec. XV), pictată în stilul Renaşterii italiene, deţine fragmente de frescă originale.
Biserică reformată de la Sfântu Gheorghe (sec. XIV - XV),
Biserica cetate de la Ghidfalău (sec. XIII), constrită în stil romanic,
Biserica fortificată de la Olteni (sec. XV),
Biserica fortificată de la Baraolt (1569),
Biserica din Aita Mare (1520 - 1541).