Agentii de turism Restaurante Stiri turism Oferta promovare Adauga unitate de cazare  

Nu esti autentificat. Autentifica-te. Cazare Romania > Judet Bucuresti

Cautare rapida ->

Vezi agentiile de turism din Bucuresti


Bookmark and Share

Cauta cazare in regiunea turistica:

Cauta cazare in functie de localitate:





Inscrie-te la newsletter:



aboneaza-te la RSS pentru a fi la curent cu cele mai noi unitati de cazare, restaurante sau agentii de tursim inscrise




 

Pensiuni, Hoteluri, Vile, Apartamente din judetul Bucuresti


Cazare in Bucuresti (16) Cazare in Bucuresti - Sector 1 (26) Cazare in Bucuresti - Sector 2 (10) Cazare in Bucuresti - Sector 3 (4) Cazare in Bucuresti - Sector 4 (3) Cazare in Bucuresti - Sector 5 (0) Cazare in Bucuresti - Sector 6 (5) Cazare in Pipera-Voluntari (1) Cazare in Cernica (1) Cazare in Baneasa-Pipera (2)
 

Cateva informatii despre judetul Bucuresti


Stema judetului Bucuresti

Harta judetului Bucuresti
Localizare

În partea de sud a ţării, în centrul Câmpiei Române, la o altitudine de 70 - 80 m, la circa 60 km de Dunăre, la 100 km de lanţul carpatic şi la 250 km de Marea Neagră, la întretăierea paralelei 44026’. latitudine nordică cu meridianul de 26006’. longitudine estică.

Vecini

Înconjurat de judeţul Ilfov.

Suprafa]a

228 km2.

Populaţie

Peste 2.000.000 locuitori.

Oraşe

Bucureşti este capitala României, primul dintre oraşele ţării ca mărime şi importanţă politică, economică, financiar-bancară, comercială, cultural-ştiinţifică, turistică, unul dintre marile oraşe ale lumii, situat la aceeaşi altitudine cu Genoa (Italia), Bordeaux (Franţa), Minneapolis (SUA), încadrat de o salbă de lacuri, împodobit cu tei şi salcâm, străjuit de plopi, veche cetate de scaun a ţării, cuprinzând administrativ 6 sectoare.

Relieful

Se prezintă sub forma unei câmpii (la o altitudine de 60 m), fragmentată de văi, cu terase locale, acoperite cu depozite loessoide pe care apar numeroase crovuri, uşor înclinată dinspre nord-vest şi sud-est, tăiată de văi puţin adânci (Dâmboviţa şi Colentina), cu lunci largi şi tinere, peste care în trecut se întindea vestitul codru al Vlăsiei, dispunând de resurse naturale.

Clima

Are un caracter temperat continental, moderat, cu nuanţe excesive, temperatura medie anuală fiind de 10 – 110C, iar vânturile dominante provenind de la est şi vest în sud şi de la nord şi nord-est în nord. Uneori verile sunt deosebit de calde, cu temperaturi de 35 - 400C, deşi temperatura medie a lunii iulie urcă la 230C, iar iernile sunt reci cu zăpezi abundente, însoţite uneori de viscole, deşi temperatura medie a lunii ianuarie coboară la -30C.

Cursurile de apă

Cuprind râurile Dâmboviţa (pe 24 km) şi afluentul său Colentina (în nordul oraşului, pe 33 km, bogată în meandre), care au cursurile paralele de la nord-vest spre sud-est, precum şi unele lacuri pitoreşti amenajate ca puncte de atracţie şi agrement: Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Chitila, Mogoşoaia, Fundeni, Pantelimon.

Evenimente

MARTIE

25-28 Martie – Targul de Turism al Romaniei, Editia a XXIII-a, Bucuresti,

Octombrie

21-24 octombrie -Targul de Turism al Romaniei, Editia a XXIV-a, Bucuresti



Atractii turistice


Vestigii istorice
Curtea Veche reprezintă urmele unui important centru politic şi administrativ al Ţării Româneşti, cele mai semnificative construcţii medievale (sec. XV - XVIII) din cuprinsul municipiului de astăzi. Cetatea ridicată în timpul domniei lui Vlad Ţepeş (mult mai puternică şi mai mare decât cea anterioară) îmbină nevoile unui punct fortificat cu cele ale adăpostirii Curţii Domneşti. Aici se află un muzeu în aer liber, unde se pot vedea marile hrube din subsol, coloanele din sala Sfatului etc.
Curtea Nouă (sau Curtea Arsă), ridicată de Alexandru Ipsilanti în 1776, grav avariată de cutremure şi incendii. În prezent se mai poate vedea doar o parte din ziduri şi pivniţe.
Spitalul Colţea, primul spital ridicat de spătarul Mihai Cantacuzino, în 1704. Actuala clădire a fost construită în 1888 şi reprezintă una dintre reuşitele arhitectonice bucureştene de la sfârşitul sec. XIX.
Casa Melik (1760), cea mai veche clădire civilă din Bucureşti, păstrată în forma ei originală, care din 1820 a aparţinut familiei Melik. În prezent adăposteşte Muzeul „Th. Pallady“.
Hanul lui Manuc, construit de marele negustor Manuc-bei în primul deceniu al sec. XIX. În prezent este unul dintre cele mai importante monumente istorice şi de arhitectură din Capitală.
Foişorul de Foc (1892 - 1983), cu o înălţime de 50 m, servea ca observator de foc şi ca post de pompieri. Azi găzduieşte Muzeul pompierilor.
Palatul Ghica (1822), ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica, este un edificiu impunător, monument reprezentativ al stilului neoclasic din Ţara Românească. Palatul Ştirbei (1835), construit în stil neoclasic, după planurile arhitectului francez Sanjouand, este un edificiu suplu şi elegant, cu elemente greceşti, ce a aparţinut o vreme şi familiei princiare Ştirbei. În prezent adăposteşte Muzeul Ceramicii şi Sticlei.
Palatul Şuţu (1833 - 1834), construit în stil neogotic, cu elemente de stil romanic, a aparţinut marelui postelnic Costache Grigore Şuţu, fiind unul dintre cele mai frecventate palate ale oraşului din sec. XIX. În prezent găzduieşte Muzeul de Istorie şi Artă a municipiului Bucureşti.
Palatul Universităţii (1857 - 1869), masivă construcţie ridicată după planurile arhitectului Al. Orăşcu, ajutat în decorarea exteriorului de către K. Storck, în care funcţionează cea mai veche instituţie de învăţământ superior din Bucureşti.
Palatul Cotroceni (1893), construit după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ca reşedinţă permanentă a prinţului moştenitor Ferdinand, este situat în mijlocul unei frumoase grădini şi deţine numeroase elemente de arhitectură românească. În prezent este folosit ca reşedinţă a Preşedintelui ţării.
Palatul de Justiţie (1890 - 1895), construit în stilul Renaşterii franceze, după planurile arhitectului A. Ballu, este terminat de Ion Mincu. Statuile care marchează intrarea sunt operele lui K. Storck şi simbolizeaza Legea, Dreptatea, Justiţia, Adevărul, Forţa, Prudenţa.
Palatul „Cantacuzino“ (1898-1900), construit în stil baroc francez, are un interior ce dispune de o bogată decoraţie cu picturi. Azi găzduieşte Muzeul „George Enescu“.
Palatul Parlamentului (Casa Poporului, 1984-1989), este cea mai grandioasă construcţie administrativă din Europa, ce include sute de birouri, zeci de saloane de recepţie sau pentru manifestări ştiinţifice, culturale, social politice, zeci de săli de conferinţe. Însumează 265.000 m2 suprafaţa interioară, ocupând locul doi în lume după clădirea Pentagonului din Washington şi locul trei în lume din punct de vedere al volumului, după clădirea de la Cape Canaveral (SUA), în care se montează rachetele cosmice şi după piramida Quetzalcoatl din Mexic.


Edificii religioase
Complexul Patriarhiei, construcţie de mari dimensiuni, ridicată între 1656-1658, de domnul Constantin Şerban Basarab şi terminată în timpul lui Radu Leon (1664-1669), când a devenit sediul Mitropoliei. Se aseamănă foarte mult cu Biserica Episcopală din Curtea de Argeş, deosebindu-se de aceasta doar prin dimensiunile mai mari şi prin pridvorul larg deschis.
Biserica „Curtea Veche“, unul din valoroasele exemplare de arhitectură religioasă din epoca feudală, cel mai vechi din Bucureşti, păstrat în forma sa iniţială, zidită între 1545 - 1547 de domnul Mircea Ciobanul pentru necesităţile Curţii Domneşti. Se mai păstrează câteva fresce din vremea lui Ştefan Cantacuzino (care a făcut unele reparaţii). Este declarată monument istoric.
Biserica Mărcuţa, vechi monument istoric (1586 - 1587), ce prezintă interesante detalii de structură şi decoraţie şi păstrează în interior câteva fragmente de picturi din sec. XVI.
Mănăstirea „Mihai Vod`“ (1589-1591), ridicată de marele voievod Mihai Viteazul, pe locul unei biserici vechi, care a avut în jur un puternic zid de apărare şi mari case domneşti ce au slujit mai târziu ca reşedinţă pentru unii domni fanarioţi. Ansamblul actual cuprinde: Biserica (monument istoric şi de arhitectură),
Palatul Arhivelor Statului şi Clopotniţa. Mănăstirea „Radu Vod`“ (1568), ctitoria lui Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, incendiată de turcii care se retrăgeau din faţa ofensivei victorioase a lui Mihai Viteazul, a fost refăcută în timpul domniei lui Radu Mihnea. Deţine picturi executate de Gh. Tăttărescu. Este un important monument al capitalei, prin zbuciumata sa istorie şi valoarea artistică. Mănăstirea Plumbuita, la care lucrările au început în vremea lui Petru Vodă cel Tânăr (1559 - 1568) şi s-au încheiat în timpul lui Mihnea Turcitul. Ansamblul cuprinde: Biserica, Turnul clopotniţă, Chiliile şi Casa Domnească (în care azi este amenajat un muzeu cu obiecte de artă religioasă şi se păstrează în interior picturi murale originale)
Mănăstirea „Fundenii Doamnei“, edificiu realizat prin strădania spătarului Mihai Cantacuzino, terminat în 1699, păstrează pictura realizată de Pârvu Mutu, zugravul epocii lui Brâncoveanu. Faţadele bisericii sunt împodobite în întregime cu ornamente orientale, de tipul miniaturilor persane.
Mănăstirea Antim (1714 - 1715), ctitorie a mitropolitului de origine gruzină Antim Ivireanu, una dintre personalităţile culturale marcante din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Este unul din cele mai frumoase monumente de arhitectură din Bucureşti care aparţine prin decoraţie şi concepţie, stilului brâncovenesc. K. Storck i-a adăugat frumoase sculpturi din lemn.
Biserica Kretzulescu (1720 - 1722), monument care sintetizează în arhitectura sa arta epocii brâncoveneşti, ridicată prin grija marelui logofăt Iordache Kretzulescu şi a soţiei sale Safta (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Pictura murală interioară a fost realizată de Gh. Tăttărescu (1859 - 1860). Biserica Stavropoleos (1724 - 1730), construită prin strădania arhimandritului grec Ioanichie, deţine o bogată ornamentaţie (mai ales a pridvorului), şi impresionează prin zugrăveala exterioară şi supleţea decorative. Biserica „Sfântu Gheorghe Nou“, cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu la sfârşitul sec. XVII, distrusă într-un incendiu şi reconstruită între 1852 - 1853.
Biserica Doamnei, ridicată de Doamna Maria şi soţul ei Şerban Cantacuzino în 1683, are pictura murală din sec. XVII.
Biserica Colţea, ridicată de spătarul Cantacuzino între 1701 - 1702, cu ornamentaţie bogată specifică stilului brâncovenesc, frescele fiind opera pictorului Gh. Tăttărescu. Biserica „Dintr-o zi“, un monument istoric şi de arhitectură, din 1702. Biserica „Negustori“ (1725 - 1726), cu fragmente de picturi originale executate de Pârvu Mutu, şi pictura realizată de Gh. Tătărescu. Biserica „Icoanei“ (1745 - 1750), este un monument istoric, pictată în ulei de Gh. Tăttărescu.


Edificii culturale
Ateneul Român, una din cele mai reprezentative clădiri ale capitalei, ridicată între 1886 - 1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron.
Teatrul Naţional, clădire impunătoare realizată între 1967 - 1970, după proiectul unui colectiv de arhitecţi coordonaţi de Horia Maicu, Romeo Ştefan şi N. Cucu.
Opera Natională (1953), construită după planurile arhitectului Octav Doicescu.
Muzeul Naţional de Istorie a României, cel mai mare din ţară, este o adevărată frescă a evoluţiei istorice în spaţiul românesc, şi deţine peste 50.000 de piese de mare valoare care înfăţişează dezvoltarea societăţii pe teritoriul României din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre.
Muzeul Naţional de Artă a României, cuprinde peste 70.000 de piese expuse în secţia de artă românească (feudală, modernă şi contemporană), şi în secţia de artă universală (europeană, orientală). Dintre numeroşii artişti ale căror opere se află aici, amintim: Gh. Tăttărescu, Th. Aman, N. Grigorescu, Şt. Luchian, Th. Pallady, N. Tonitza, C. Brâncuşi, D. Paciurea, I. Jalea, Antonello de Messina, Rembrandt, Rubens, Delacroix, Renoir, Monet.
Muzeul Satului, unul din cele mai interesante parcuri etnografice în aer liber din lume, fondat în 1936 de Dimitrie Gusti, ilustrează izvorul nesecat al unei originalităţi surprinzătoare. Exemplarele caselor şi gospodăriilor sunt expuse pe zone etnografice.
Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, cel mai mare de acest gen şi cel mai vechi din ţările danubiene, un tezaur al universului viu, deţine peste 300.000 de exponate şi una din cele mai bogate colecţii de fluturi din Europa.
Muzeul de Istorie şi Artă a Municipiului Bucureşti, adăpostit de Palatul Şuţu, expune peste 150.000 de piese care înfăţisează istoria Bucureştiului din cele mai vechi timpuri (neolitic) şi până în zilele noastre.
Muzeul Militar Central, deţine un inestimabil patrimoniu istoric militar organizat pe 32 de colecţii (arme, documente, tablouri, uniforme, steaguri, medalii), exponate ce oferă o grăitoare imagine a glorioasei istorii militare româneşti.
Muzeul Literaturii Române, posedă un valoros fond de manuscrise, documente, cărţi vechi, ediţii princeps, expunerile oferind o imagine elocventă a dezvoltării literaturii române, şi subliniind legătura ei cu viaţa şi aspiraţiile poporului.
Muzeul „Theodor Aman“, exponatele, în majoritate lucrări ale artistului (picturi, gravuri), evocă în cele 9 camere etapele parcurse de pictor (1831-1891), în munca sa de creaţie.
Muzeul Memorial „George Enescu“, găzduit în Palatul Cantacuzino, unde a locuit şi creat marele muzician, întemeietor al şcolii muzicale româneşti.
Muzeul Memorial „Gh. Tăttărescu“, organizat în casa în care a trăit şi creat renumitul pictor timp de peste trei decenii. Gh. Tăttărescu (1820 - 1894).
Muzeul Colecţiilor de Artă, deţine exponate valoroase de pictură românească şi străină, icoane pe sticlă, desene, gravuri, sculpturi în lemn şi fildeş, ceramică din diferite ţări.
Muzeul Naţional Cotroceni are colecţii de artă veche decorativă europeană.
Muzeul Ţăranului Român cuprinde numeroase piese de artă populară românescă şi străină, în 1996 reprefiind declarat de către Consiliul Europei cel mai bun muzeu european al anului.
Muzeul Teatrului Naţional, înfiinţat din iniţiativa scriitorului Liviu Rebreanu, director al teatrului, în 1942
Muzeul Pompierilor, găzduit de Foişorul de Foc, expune hărţi, arme, utilaje ale unităţilor de pompieri.
Muzeul „Cornel Medrea“ cuprinde o mare parte din operele sculptorului (1888 - 1964), care oferă o viziune largă asupra creaţiei acestui artist de seama
Muzeul Memorial „C. I. şi C. C. Nottara“ ilustrează prin exponate activitatea actorului C. I. Nottara şi cea a compozitorului C. C. Nottara.


Monumente
Arcul de Triumf (1935 - 1937), poartă de piatră şi marmură a capitalei (de 37 m înălţime), ridicată în cinstea victoriei obţinută de armata română în primul război mondial, realizat după proiectul arhitectului Petre Antonescu.
Monumentul eroilor patriei este format dintr-un grup statuar ce înfăţişează un aviator, un marinar şi un infanterist şi constituie o mărturie a patriotismului, curajului, abnegaţiei şi devotamentului cu care numeroşi ostaşi şi-au jertfit viaţa pentru apărarea şi libertatea patriei. A fost realizat de sculptorii M. Butunoiu, I. Dămăceanu, Ionescu Tene. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul (1874), sculptată de A. Carierr Belleuse, reprezintă pe unul dintre cei mai de seamă domnitori (1593 - 1601), conducătorul luptei poporului român împotriva dominaţiei otomane, care a izbutit să reunească sub autoritatea lui, pentru scurt timp, cele trei ţări româneşti: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.
tatuia spătarului Mihai Cantacuzino, plasată în curtea Spitalului Colţea (al cărui întemeietor a fost), prima înălţată în Bucureşti (1865 - 1869), fiind realizată din marmură de Carrara de K. Storck.
Statuia lui Constantin Brâncoveanu, impunătoare, realizată de sculptorul Oscar Han (1939), în memoria marelui om de cultură şi domn al Ţării Româneşti (1688 - 1714).
Monumentul Aerului, realizat de sculptorul F. L. Gove în 1937, înfăţişează un glob pământesc susţinut de aripile a patru vulturi, fiind o compoziţie decorativă arhitecturală ce simbolizează zborul.
Monumentul eroilor aerului (1930 - 1935), realizat de I. Fekete şi Lidia Kotzebue, are ca element principal un Icar impunător, cu aripile larg deschise
Monumentul Pompierilor al sculptorului W. Hegel, închinat eroilor pompieri care au ripostat trupelor otomane venite să înăbuşe revoluţia din 1848
Monumentu eroilor CFR-işti al sculptorilor C. Medrea şi I. Jalea, cinsteşte participarea ceferiştilor la primul război mondial. Monumentul eroilor francezi, sculptat în marmură de Carrara, de către I. Jalea, închinat memoriei ostaşilor francezi căzuţi în timpul primului război mondial pe pământul României.
Statuia lui Tudor Vladimirescu al sculptorului Teodor Bulca, îl reprezintă pe conducătorul mişcării revoluţionare din 1821, ţinând într-o mână sabia, iar în cealaltă drapelul ţării
Statuia lui Mihail Kogălniceanu, executată de Oscar Han, în 1936, îl înfăţişează pe ilustrul om politic, istoric şi scriitor.
Statuia lui Ion Heliade Rădulescu, operă a sculptorului italian Ettore Ferrari, îl prezintă pe marele cărturar şi om politic în atitudinea caracteristică oratorilor.
Statuia lui Gh. Lazăr, opera sculptorului I. Georgescu, evocă figura marelui cărturar iluminist (1779-1823).
Statuia lui Carol Davilla, opera sculptorului K. Storck, îl prezintă pe întemeietorul învăţământului superior medical din România.
Statuia Domniţei Bălaşa, opera sculptorului K. Storck, o prezintă pe fiica marelui voievod Constantin Brâncoveanu.


Zone de agrement
Parcul Cişmigiu, situat în centrul capitalei, este cel mai vechi şi mai frumos parc din Bucureşti (17 ha). Lucrările de amenajare au început sub conducerea arhitectului vienez F. Meyer. Cuprinde o întinsă grădină franceză (în vest), Rondul Scriitorilor şi Rondul Român, o grădină de trandafiri (în nord), trei lacuri dintre care cel mai mare are o insulă, un debarcader de unde se pot închiria bărci de agrement. Înflorirea eşalonată a vegetaţiei, paleta coloristică variată, aerul răcoros pe timp de vară, fac din Cişmigiu unul din cele mai îndrăgite locuri din Bucureşti.
Parcul Herăstrău, situat pe malul lacului Herăstrău, a fost amenajat între 1936 - 1939 şi deţine vegetaţie arboricolă de sălcii, plopi, arţari, frasini şi tei. Exploflora, aleile, chioşcurile, statuile oamenilor marcanţi din cultura naţională şi universală, restaurantele, terasele, ştrandul sporesc farmecul parcului. Lacul Herăstrău are 77 ha şi este utilizat pentru agrement, sporturi nautice şi navigaţie, fiind dotat cu şalupe, hidrobiciclete, vaporaşe.
Parcul Carol, înfiinţat la începutul sec. XX (pe 36 ha), la poalele Dealului Filaret. Aspectul său actual este de parc mixt, cu latura peisagistică dominantă.
Deosebit de interesante sunt „Fântana Zodiacului“, grota artificială, „ruinele istorice“, aleile umbroase cu plopi seculari, „Arenele Romane“ unde au loc spectacole, ce atrag numeroşi vizitatori. Lacul de 2 ha este destinat agrementului, fiind dotat cu un debarcader.
Parcul Tineretului, situat în partea de sud-est a capitalei, are ca principală atracţie Orăşelul Copiilor.
Lacul Tineretului este amenajat cu un debarcader cu dane pentru bărci cu rame.
Grădina Botanică se întinde pe 17 ha, primele sere datând din 1891. În cadrul ei se pot vizita sectoarele: cu plante ornamentale (plante indigene, magnolii, cireşi japonezi), cu plante rare din flora României şi mediteraneeană, precum şi din grădina italiană (cu un bazin central cu nuferi), din flora Dobrogei, precum şi serele, lanţul carpatic miniaturizat, rozariul (cu peste 200 de soiuri de trandafiri).
Lacul Balta Alba, situat în Cartierul Titan, înconjurat de parcul Balta Alba (de 26 ha), este destinat în exclusivitate agrementului, fiind dotat cu debarcadere, vaporaş, şi bărci cu rame.
Lacul Străuleşti, în nord-vestul Bucureştiului (33 ha), are pe malul drept un ştrand cu debarcader, terenuri sportive, restaurante.


Personalitati
Alexandru Macedonski, nascut in data de 14 martie
1854 intr-o casa de pe Calea Dorobanti, este astazi unul din numerosii
autori de la inceputul secolului trecut ce nu au ramas gravati in piatra
de temelie a memoriei culturale a romanilor.
Tudor Arghezi si George Bacovia sunt doua nume mult mai familiare
romanilor decat uitatul lor mentor. Si totusi acest bucurestean
cosmopolit a ramas creatorul unei mosteniri literare si ideologice ce a
influentat literatura romana si chiar pe cea din alte tari prin
numeroase ramificatii ce au atins pe multi dintre scriitorii
contemporani si cei care i-au urmat. Poate ca lumile, imaginile si
viziunile sale nu au fost atat de impozante si de frumoase ca cele ale
rivalilor si adeptilor sai, insa cu siguranta ele au influentat si au
dus la evolutie. Asa ca putem spune acum cu certitudine ca Macedonski a
fost un pionier.
Ioan Cantacuzino,
savant roman, medic si bacteriolog, prin
calitatile sale de cercetator, organizator si animator, a realizat in
tara o opera foarte importanta in domeniul bacteriologiei, imunologiei,
epidemiologiei si igienei sociale, contribuind, in acelasi timp, la
afirmarea stiintei romanesti pe plan international.Aplecat asupra studiului filosofiei, fiziologiei si
stiintelor naturale, mai tarziu, se va dedica studiului medicinei. Face
parte din cea de-a treia generatie de biologi materialisti, alaturi de
E. Racovita, D. Voinov si P. Bujor, patrioti convinsi, animati de marile
idealuri de dreptate sociala ale epocii.A fost profesor la Facultatea de Medicina din Bucuresti,
membru al Academiei Romane, intemeietor al Institutului care-i poarta
numele si fondator al Scolii romane moderne de microbiologie si medicina
experimentala.